Rasismul antiromi crește împreună cu vocile populiste în perioada pandemiei COVID-19 și ne periclitează pe toți

În România anilor 90, Magda a fost apropiată de nașterea mișcării civice a romilor. Apoi, între 2005 și 2012, în calitate de directoare a Centrului Romilor pentru Intervenție Socială și Studii – Romani CRISS, a contribuit la numeroase proiecte și inițiative legislative pentru incluziunea romilor. 

Tot în acea perioadă, alături de colegii ei de la Romani CRISS, a
contribuit la scrierea  primei plângeri împotriva celui mai puternic om din stat, Traian Băsescu, pentru afirmația „țig***ă împuțită“ din 2007. Președintele de atunci a primit doar un avertisment de la CNCD, însă o țară întreagă a primit un prim mesaj oficial că toți cetățenii trebuie să se adreseze cu respect romilor, chiar și șeful statului.

Magda Matache a ales ziarul Libertatea ca să transmită acest articol-apel către autoritățile, liderii de opinie și către societatea românească în ceea ce ea numește ”unul dintre cele mai grele teste de solidaritate pe care omenirea l-a primit în ultimul secol”.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

„COVID-19 furnizează lumii o oportunitate de a recunoaște natura comună a umanității și interdependenței în care trăim“  

În a doua jumătate a lunii martie, situația medicilor și a personalul medical din Suceava a fost printre primele subiecte de știri pe care le căutam pe Google în fiecare dimineață.

La fel ca mulți alți cetățeni români, am plâns, m-a revoltat neprofesionalismul unor manageri din spitalele românești, am înțeles „eroarea umană”, cum o numea primarul orașului Suceava.

Pentru mine, medicii din Suceava nu au fost și nu sunt românii din Suceava, ci oamenii din Suceava. Așa cum suntem toți, indiferent de etnie, rasă, statutul social sau alte identități cu care ne-am născut sau pe care le-am dobândit pe parcursul vieții.

Când numărul îmbolnăvirilor a început să crească în Țăndărei și când unii romi săraci au început să se întoarcă acasă, la fel ca mulți alți români, mi-am dat seama că nici pandemia COVID-19 nu avea să fie acel prim punct de plecare în istoria României în care romii să fie priviți în sfârșit cu respect, empatie, omenie și solidaritate. 

Erorile românilor de la Suceava au devenit, la Țăndărei, ororile romilor

Dar nu este o întâmplare că rasismul împotriva romilor se manifestă atât de brutal, atât de inuman de primitiv, în condițiile în care mulți români continuă să nege și să ignore istoria exploatării economice, sociale și culturale a romilor încă din perioada sclaviei.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

România nu s-a angajat încă oficial și hotărât în asigurarea justiției reparatorii: în ruperea radicală de trecutul rușinos al sclaviei și al Holocaustului romilor.

Una dintre consecințe se vede mai mult ca oricând acum, într-o perioadă în care vulnerabilitățile noastre morale și sociale se amplifică pe fondul unei situații de criză. Atunci când în România s-a trecut de la primul oraș închis din cauza pandemiei la al doilea, de la Suceava la Țăndărei, adică de la români la romi, nu a fost surprinzător că  s-a schimbat narațiunea: 

Erorile umane ale românilor de la Suceava au devenit ororile romilor din Țăndărei. Solidaritatea a fost înlocuită cu ideologia rasistă antiromi, o povară împământenită in istoria, în instituțiile și-n societatea românească.

Cei care își merită soarta și moartea

„Nu au ascultat să stea izolați. Acum trag,” a declarat un medic din Slobozia, referindu-se la victimile rome din Țăndărei. Peste 350 de oameni au murit în România în ultimele săptămâni loviți de COVID-19.

Și totuși, în ochii multor români, romii din Țăndărei, și nu numai, sunt singurii care își merită soarta, care nu merită regretul și compasiunea celorlalți. Șapte din cei opt morți din Ialomița sunt romi și medicii par să știe că „mor  tig***i din Țăndărei.” 

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

Unii dintre membrii comunității spun că personalul medical îi tratează „ca pe niște câini” și că nu sunt testați când ajung la spital cu simptome. Nimănui nu pare să-i pese. Nimeni nu a investigat dacă romii tineri și romii fără boli preexistente sunt suprareprezentați printre cei morți din Ialomița și dacă unii dintre ei au fost victimele unor tratamente discriminatorii.

Nimeni nu a investigat dacă acești romi au fost tratați cu indiferență, dezgust sau teamă când au solicitat îngrijiri.

Nu mă surprinde. În experiența mea de 7 ani ca directoare la Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii (Romani CRISS) am întâlnit multe cazuri de discriminare în accesul romilor la serviciile de sănătate. 

Am luat la pas sate și orașe din toată țara, unde am văzut  copii romi lăsați să moară la naștere, femei și copii romi segregați în spitale și medici de familie care refuză să înscrie romi pe listele lor.

Țăndărei nu este un caz izolat 

Încă de la începutul conversațiilor din România privind COVID-19, prefectul județului Timiș a sugerat că infectarea unui elev al unei școli din județ s-a petrecut nu din cauza răspândirii virusului în clasă, ci din “alte medii”, având în vedere că acel copil “aparține unei familii rome.” 

Mai târziu, organizațiile neguvernamentale au început să atragă atenția asupra abuzurilor de la nivel local, inclusiv abuzuri ale poliției sau restricții impuse romilor de a intra în anumite orașe, ca în cazul celor din comunitatea din Ponorâta.

Unele dintre aceste măsuri rasiste ne aduc aminte de istoria tragică a nedreptăților împotriva romilor. În perioada sclaviei, romii nomazi nu aveau voie să intre în București în timpul epidemiilor de ciumă. 

În mod similar, așa cum arată Centrul Național de Cultură a Romilor, temerile românilor că romii ar contamina “rasa românească” cu  tifos au dus la măsurile antiromi în anii 1940, inclusiv la deportări în timpul Holocaustului.

O explozie de narațiuni fără rușine

Nu doar politicienii s-au angajat în discursuri și acțiuni rasiste. O serie de ziare au publicat articole care dau vina pe romi, în special pe cei care s-au întors recent din străinătate, pentru răspândirea COVID-19. Discursul multor jurnaliști reprezintă unul din cele mai groaznice și mai neprofesioniste exemple. 

O explozie de narațiuni fără rușine, crude și rasiste au fost emise la nivel național, exploatând numărul relativ mare de cazuri confirmate și de morți din orașul Țăndărei.

Evenimentul Zilei, de exemplu, a dezinformat publicul larg și a pus în risc viețile romilor sugerând că ei sunt imuni la acest virus – o idee periculoasă cu rădăcini în asumpția rasistă că romii sunt prin naștere genetic rezistenți la boală. 

Ziarele locale au stârnit la rândul lor o campanie rasistă și amenințătoare la viața romilor. Ca o consecință predictibilă a acestei izbucniri a discursului de ură, nenumărate postări și știri false antiromi, dezumanizante, degradante și adânc ofensatorii au apărut pe Facebook.

Rasismul se manifestă în toată Europa și-n vreme de pandemie

România nu este un caz unic. Așa cum scriam împreună cu profesorul Jacqueline Bhabha (Universitatea Harvard) în Harvard Health and Human Rights Journal:

Există încă o fațadă periculoasă a acestei pandemii — un apetit în a dezlănțui rasismul împotriva grupurilor minoritare și stigmatizate. 

Politicieni, formatori de opinie, jurnaliști și grupuri de pe rețelele de socializare folosesc teama și pericolul colectiv pe care îl reprezintă COVID-19 pentru a răspândi virusul urii rasiale. În Europa, discursul și acțiunile rasiste împotriva romilor se manifestă în forme similare cu România.

Pe 7 aprilie 2020, reprezentanții Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (UE), ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa – Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului și ai Consiliului Europei au atras atenția asupra riscurilor disproporționate la care romii din comunitățile sărace sunt expuși în relație cu contactarea COVID-19.

Romii sunt portretizați ca o amenințare pentru sănătatea publică

Cu câteva zile înainte, Helena Dalli, Comisarul European pentru Egalitate, solicitase deja țărilor membre UE să implementeze măsuri urgente pentru comunitățile rome sărace, deoarece COVID-19 mărește expunerea acestora la inegalități.

În ciuda acestor solicitări și a semnării convențiilor europene și internaționale ce garantează egalitate, nediscriminare și demnitate pentru toți oamenii, în UE are loc o creștere înspăimântătoare a populismului și a vocilor rasiste care acuză romii pentru această pandemie.

Din Slovacia până în Bulgaria, reprezentanți ai autorităților naționale sau locale au implementat măsuri disproporționate sau militarizate în cartiere sau orașe unde locuiesc romi. Unele dintre aceste măsuri sunt bazate pe o ideologie care portretizează romii ca pe o amenințare colectivă pentru sănătatea și siguranța publică. 

Guvernul bulgar a impus blocarea drumurilor și introducerea de puncte de control ale poliției în câteva cartiere de romi, în ciuda faptului că nu există nici un rom testat pozitiv sau cu simptome de COVID-19  în acele comunități. Un membru bulgar al Parlamentului European, Angel Dzhambazki, a spus ca ghetourile rome s-ar putea dovedi  „adevărate cuiburi de contagiere.”

”Mori!”

În Macedonia de Nord, nouă muzicieni romi au fost scoși dintr-un grup de 200 de persoane și băgate în carantină, în ciuda anunțului Ministerului Sănătății că tot grupul urma să intre în carantină. Primarul orașului Kosice din Slovacia a afirmat că romii ar putea reprezenta un risc special pentru sănătatea publică deoarece ei sunt “oameni inadaptați social.” 

Nail Noğay, directorul adjunct al provinciei Istanbul din Ministerul Familiilor și Politicilor Sociale, a fost concediat după ce i-a transmis pe o rețea de socializare unei femei rome care se plângea de sărăcie: “Mori!”

Romii, cea mai vulnerabilă minoritate din Europa

La fel ca alte comunități marginalizate, romii săraci au nevoie de protecție și de măsuri umane. Acestea trebuie să recunoască inegalitățile sociale și să fie realizate ținând cont de vulnerabilităților lor specifice contextului discriminatoriu: lipsa accesului la apă și altor facilități de bază în comunități, lipsa asistenței medicale, nevoie de ajutor financiar pentru a contrabalansa scăderile, inevitabile, ale forței de muncă salariale zilnice. 

În Balcanii de Vest, dar și în alte zone din Europa, mulți romi săraci sunt forțați prin discriminare și nedreptăți sociale/economice să lucreze fără contracte și nu-și permit luxul de a primi beneficii bănești de la angajatori sau plata șomajului tehnic pentru a putea sta acasă. 

În Bosnia și Herțegovina, numai 11% dintre romi sunt angajați cu contract. Dacă drepturile omului ar fi fost respectate în loc să fie neglijate intenționat, aceste inegalități s-ar fi micșorat cu mult înainte de apariția pandemiei de coronavirus.

Oprirea evacuărilor e, în epidemia COVID-19, o măsură umană și de prevenție

Evacuările forțate și migrația forțată pentru căutarea unui mijloc de supraviețuire rezultă într-un număr semnificativ de romi care ajung să trăiască fără adăpost pe străzile din multe țări europene, inclusiv în România, Italia, Suedia și Danemarca. 

Conform Institutului Global pentru Oameni fără Adăpost, în Europa „populațiile rome au fost identificate a fi într-un mai mare risc de a ajunge să trăiască fără adăpost față de grupurile nerome.” 

Aceasta este lecția ce trebuie învățată de la municipalitățile care gândesc progresist în jurul globului, de la cea din Boston până în Berlin, și sunt preocupate de comunitățile care n-au un adăpost și de spațiul public mai larg în care acestea conviețuiesc.

COVID-19, o oportunitate de a recunoaște natura comună a umanității

Pentru a preveni răspândirea COVID-19 în toate comunitățile, răspunsurile guvernelor trebuie să fie bazate pe drepturile omului și justiție socială care îi protejează pe cei mai vulnerabili.

Un aspect esențial este adresarea în mod serios și viguros a inegalităților rasiale și sociale, care continuă să expună persoanele de etnie romă la riscuri mult mai mari în ceea ce privește o stare slabă de sănătate, atât în timpuri de pandemie și în aceeași măsură, în afara acestor timpuri.

COVID-19 furnizează lumii, inclusiv României, o oportunitate de a recunoaște natura comună a umanității și interdependenței în care trăim. În privința României, îmi este greu să fiu optimistă că va îmbrățișa calea solidarității, în special cu romii.

Totuși, undeva adânc păstrez speranța că într-o zi societatea românească se va transforma într-una antirasistă, care va înțelege și va îmbrățișa adevărul istoric și care va refuza să-i considere inferiori și să blameze colectiv oamenii care arată diferit, fie că sunt romi, asiatici sau africani.

De aceea fac apel către reprezentanții autorităților naționale și locale, formatorii de opinii și jurnaliști ca în aceste vremuri dificile, dar și după, să renunțe la retorica rasistă și inflamatorie și să folosească această perioadă de pericol pentru fiecare dintre noi în direcția protejarii drepturilor omului, justiției sociale, egalității și demnității.

Fac apel să protejăm cu toții sănătatea publică. Această pandemie este unul dintre cele mai grele teste de solidaritate pe care omenirea l-a primit în ultimul secol.

*Acest editorial include argumente și idei din articolul “Anti-Roma Racism is Spiraling During COVID-19 Pandemic”publicat împreună cu profesorul Jacqueline Bhabha în Harvard Health and Human Rights Journal.

Urmărește-ne pe Google News