În 30 de ani, Republica Moldova a pierdut 40% din populație. Un dezastru demografic sau „moartea moldovenească”

Motto: „Patru lucruri au rămas stăpâne în sat: Deznădejdea, Alcoolul, Dumnezeu şi Moartea. Deznădejdea – traiul la nesfârşit al trecutului, Alcoolul e pentru prezent, Dumnezeu e speranţa unui viitor, iar Moartea joacă de nevoie rolul realistului” – Vitalie Sprînceană, sociolog, activist.

Calculat după o nouă metodologie, numărul real al populației care locuiește în R. Moldova este de 2,6 milioane, conform Biroului Național de Statistică.

Să facem un calcul meschin. 

În 1989-1991 – Epoca independenței – în Republica Moldova locuiau 4.335.360, conform recensământului de atunci. Cifrele sunt sigure.

Ultimul recensământ care tocmai ne-a dat cifrele – Biroul Național de Statistică a numărat după o nouă metodologie, sigură, că în Republica Moldova mai sunt în mod real în anul 2022 doar 2.600.000 de cetățeni.

Au dispărut 1.735.360 de cetățeni moldoveni 

Adică în 30 de ani, Republica Moldova a pierdut 40% din populație. Atenție! 1.735.360 nu sunt cifre, statistici, ci oameni reali. 

Recomandări

Imagini cu banii puși de un pacient pe biroul lui Nelu Tătaru, despre care procurorii susțin că sunt șpagă luată de fostul ministru al sănătății

Poți polei cu aur aceste cifre, poți condamna populația la rai: datele arată o catastrofă. E fără precedent în istoria modernă. 

Nu mai avem un astfel de precedent în ultimii 200 de ani: niciun război, foamete sau ocupație nu au produs un astfel de dezastru demografic. Nici turcii, nici rușii, nici comuniștii sau fasciștii nu au reușit asta. Niciun regim sau molimă nu a reușit o astfel de catastrofă demografică.

Și Basarabia a văzut multe. Dar această realitate tragică le depășește pe toate la un loc.

Un infarct social 

Specialiștii se iau de cap și zic că nu au mai văzut un astfel de caz. „Moartea moldovenească” se va numi noul fenomen. Greu de explicat prin proporțiile atinse.

Acest fenomen va trebui însă analizat și asumat. Și încă tragedia nu e totală. Mai avem de răspuns: câți din acești oameni sunt prin România, ce e cu Transnistria și câți sunt pe bagaje în vamă? Tendința de plecare e tot mai mare. Iar cei care rămân, prin vârstă – majoritari, sunt tot mai aproape de moarte.

Cum va rămâne în istorie această epocă? Cu ce nume? Cert este că fenomenul „moartea moldovenească” a afectat profund societatea pe termen lung. Cândva, cumva, cineva va trebui să resusciteze această societate în plin „infarct social”.

Recomandări

Mario Iorgulescu scapă de acuzația de omor. Judecătorii au schimbat încadrarea faptei și poate primi o pedeapsă mai mică

Care sunt cauzele principale

Să privim însă spre cauze dincolo de tragedie. Cunosc bine satele moldovenești, sunt născut acolo, anual fac o lună de teren prin satele și orășelele de acolo, sate cândva vii acum sunt pustii. Zeci și zeci de sate sunt pe cale de dispariție, iar majoritatea, foarte îmbătrânite. Economistul Veaceslav Ioniță trăgea un semnal de alarmă:

Noi pur și simplu dispărem de pe harta globului pământesc! Ponderea noastră în populația globală s-a redus de două ori din cauza natalității și de trei ori din cauza migrației.

Cauze principale? Cum spune vorba populară deja: „Se nasc mai puțini decât mor și pleacă mai mulți decât se întorc”.

Avem migrația din cauze economice: sărăcia gonește anual peste 45.000 de locuitori, iar în ultimii cinci ani s-au născut cu 23.000 de moldoveni mai puțini decât au murit (sursă). Fenomenul „forță ieftină de muncă” – salarizarea mizeră –, prezent și în România, face ravagii.

Efectele

Din 2010 până în prezent, numărul tinerilor din universitățile din Moldova s-a redus la jumătate. În anul 2006, Moldova avea 128.000 de studenți. Până în 2019, numărul acestora a scăzut la 56.000. În fiecare an, Moldova pierde câte 4.500 de tineri cu vârsta cuprinsă între 19 și 24 de ani, scria Deutsche Welle.

Recomandări

Orientul Mjlociu, între furie şi iertare. Joe Biden, către Netanyahu: „Bibi, tu n-ai nici o strategie!”

S-a schimbat ceva după ce a venit o altă putere la Chișinău? Nu prea. Mai ales că au venit războiul din Est și un șir de crize. Conform sondajelor, 17% dintre cei rămași în Moldova spun că vor pleca din țară „în perioada imediat următoare”, iar 35% susțin că sunt gata să plece în cel mult o jumătate de an.

Migrația ca strategie de supraviețuire  

30 de ani s-au împlinit, în 2021, de când Republica Moldova a devenit un stat independent. Acum un an discutam cu Dorina Roșca, economist și sociolog din Chișinău, președinta European Institute for Development Studies și unul dintre coordonatorii volumului „Republica Moldova: 30 de ani de cuvinte” (Cartier 2021). Ea ne atrăgea atenția la câteva fenomene importante.

Migrația a fost alimentată de sărăcie. La sfârșitul anilor 90, după primul deceniu de independență, peste 70% din populația Republicii Moldova trăia în sărăcie. Un sondaj din anul 2000 arăta că mai bine de jumătate din respondenți nu-și mai vedeau viitorul în țară, o incertitudine care înseamnă neîncrederea în sistem începuse să caracterizeze Republica Moldova. 

În consecință, până în 2005, cam 20% din populația activă alesese emigrarea ca strategie de supraviețuire. Astăzi, peste un milion de moldoveni au o experiență migratorie, iar peste 50% din gospodăriile casnice rurale sunt dependente de banii transferați de aceștia.

Cum stăm cu cetățenia română? 

În 2021, o statistică a Ministerului Justiției din România arăta că aproape 650.000 de moldoveni au cetățenia română, spunea Dorina Roșca. Mulți vin să-și ia cetățenia română. Unii rămân, alții pleacă.

„Nu știm exact câți dintre aceștia sunt însă instalați în România. Nu există o evidență în acest sens. Știu că la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, în turul doi, în toată România, au participat la vot 19.500 de persoane. Aceasta poate să ne dea o idee foarte vagă despre distribuția moldovenilor cu cetățenie română. Însă calculul va rămâne foarte aproximativ”, mai spunea Dorina Roșca.

Se vor întoarce sau vor tot pleca? 

Dorina Roșca era mai optimistă: „Găsesc exagerată metafora ultimului moldovean care va stinge lumina. Este firesc să avem un șoc demografic, când într-un timp atât de scurt, o treime din populația Republicii Moldova a ales migrația ca strategie de supraviețuire. La ora actuală, cea mai mare problemă de care se ciocnește Moldova este cea a forței de muncă. Aceasta generează presiune asupra regimului de pensionare, de protecție socială, de sănătate. În următorii 5 ani, cel mai probabil, o parte dintre emigranții ajunși la vârsta de pensionare se vor întoarce în Republica Moldova. Pe termen lung, cred că generațiile de emigranți tineri vor rămâne să-și petreacă restul vieții lor în țările-gazdă.”

Soluțiile? 

Cei care se pricep la acest domeniu vorbesc, pe de o parte, despre creșterea salarială – „fără o dublare a salariilor nu se poate stopa migrația”, susține economistul Viaceslav Ioniță. 

Pe de altă parte, fostul ministru al muncii şi protecţiei sociale, Marcel Spatari, susținea: „Nu vom putea ţine oamenii acasă doar dându-le bani. Oamenii caută şi servicii publice mai calitative şi siguranţa zilei de mâine, un loc de muncă stabil, educaţie bună pentru copiii lor”.

Cifra celor care și-au luat cetățenia română se apropie de un milion. Practic, avem 40% din populația Republicii Moldova cu cetățenia română, dacă facem un calcul simplu. Tot mai multe voci pun în discuție „unirea” ca formă de salvare socială și economică a Republicii Moldova – un stat eminamente falimentar și captiv.

Cert este că ne aflăm în „moarte clinică” și fenomenul „moartea moldovenească” e în plină desfășurare.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News