În România au murit de peste 4 ori mai mulţi oameni în două incendii decât au murit în Anglia în 4.720 de incendii

Săptămâna trecută, Vlad Voiculescu, ministrul sănătăţii, a promis, pe rând, că:

• „Marţi” urma să avem raportul privind cauzele incendiului de la Piatra Neamţ.
• Un alt raport care să arate câte dintre neregulile sesizate în urma anchetei ordonate de Guvernul Orban în secţiile ATI, la sfârşitul anului trecut, au fost rezolvate.

Vicepremierul Dan Barna, prinzând din zbor informaţia, plusa şi mai mult. El promitea că tot „marţi” vom avea un raport privind cauzele incendiului de la „Matei Balş”.

Este vineri. Nu avem niciunul dintre aceste rapoarte. Dar nu-i bai, mai este „marţi” şi săptămâna viitoare. Sau poate era „marţi, după Crăciun”, vorba cineastului Radu Muntean.

La presă şi la public au ajuns până acum alte trei documente:

1. Concluziile controalelor de după tragedia de la Neamţ (ajuns la Ministerul Sănătăţii pe 15 decembrie 2020);
2. Planul de măsuri pentru Institutul Naţional Prof. dr. Matei Balş (ajuns la Ministerul Sănătăţii la data de 22 decembrie 2020, în ultimele zile ale lui Nelu Tătaru la şefia acestui minister, se referă strict la controlul vizând secţiile ATI);
3. Şi, nu în ultimul rând, cel mai dens: un raport care radiografia situaţia spitalelor din România, în primăvara lui 2019 (prezentat pe larg, aici).

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Acesta din urmă este singurul din cele trei (şi, în acelaşi timp, cel mai recent raport) care s-a uitat la toate corpurile din toate spitalele din România, nu doar la terapiile intensive. 

Primele două investigau doar situaţia din secţiile ATI, aşa cum ceruseră, în urma unei şedinţe în celula de criză, Orban, Tătaru, Vela şi Arafat.

Raportul care acuză

Deşi pare depăşit deja, după aproape doi ani, raportul amplu din 2019 este, de fapt, cel mai important. 

Din multiplele semnale de alarmă pe care le trăgea, cu mult înaintea tragediilor de la Piatra Neamţ sau „Balş”, nu s-a ales nimic, s-a ignorat orice încercare de a face follow-up pe măsură.

Nu doar că acel raport nu a ajuns în 2019 la public, ci el nu a fost nici urmat de un alt raport, la fel de amplu şi minuţios, la distanţă de şase luni, un an, 18 luni măcar, pentru a constata câte din neregulile sesizate s-au rezolvat în timp. 

Inspectorii listau numeroase clădiri fără autorizaţie ISU, altele fără mijloace de detectare, semnalizare și alarmare în caz de incendiu, dar vorbeau şi de capacitatea redusă de salvare a pacienților care nu se pot evacua singuri, din cauza lipsei personalului medical (medici și asistente), în special în turele de noapte etc.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

În timp ce căutăm răspunsurile detectivistice ale întâmplărilor de la Neamț și de la „Balș”, marile răspunsuri ale politicilor publice sunt, de fapt, în aceste rapoarte aparent anoste, stufoase, decisive prin volumul lor statistic relevant.

Responsabilitatea de a rezolva toate aceste nereguli cădea pe:

• managerii spitalelor.
• Ministerul Sănătăţii, acolo unde administrează direct anumite spitale (precum Institutul pentru Sănătatea Mamei şi a Copilului, de exemplu).
• MAI sau MApN pentru spitalele din reţeaua proprie.
• Consiliile Judeţene şi primăriile care administrează direct majoritatea spitalelor din ţară.

Răspunderea ISU 

În acelaşi timp însă, responsabilitatea de a verifica stadiul implementării măsurilor de remediere era a Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă. Poate că în teritoriu, punctual, acest lucru s-a mai întâmplat, în urma unor controale tematice la spitale.

Dar un efort naţional, omologul celui finalizat în 2019, nu a existat în ultimii doi ani, motiv pentru care rămân atâtea întrebări fără răspuns privind cele două incendii din spitale. 

O sursă din ISU Bucureşti a spus, pentru Libertatea, că ultimul control complet, deci pe toate corpurile de clădire din „Matei Balş”, a avut loc înainte de martie 2019.

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

În plus, două luni este posibil să nu fi fost timp suficient pentru ca spitalele să repare unele dintre problemele structurale identificate în noiembrie-decembrie 2020.

În schimb, ministrul sănătăţii ar putea cere de la Departamentul General pentru Situaţii de Urgenţă şi de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă un raport amplu, exact ca acela din 2019, care să arate:

• câte din problemele depistate până în luna martie 2019 au fost între timp rezolvate.
• ce probleme noi au apărut în spitalele din ţară. 

Abia în baza unui astfel de raport, ministerul şi-ar putea contura mai clar o strategie privind îmbunătăţirea siguranţei pacienţilor în spitale. Un astfel de raport ar putea informa şi felul în care vor fi cheltuite cele 50 de milioane de euro anunţate pentru siguranţa pacienţilor.

Înainte de a arunca bani înspre o problemă, măcar să ştim exact cum arată buba care trebuie eradicată şi cât de mult s-a cronicizat în fiecare din spitalele din ţară.

Este nevoie de o bază de date accesibilă publicului privind autorizaţiile ISU

În acelaşi timp, raportul din 2019, făcut public abia la sfârşitul săptămânii trecute, mai scoate în evidenţă un lucru important. 

În 2019, Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piatra Neamţ figura fără autorizaţie de securitate la incendiu. 

În schimb, în noiembrie 2020, reprezentanţii ISU Neamţ declarau că Spitalul Judeţean de Urgenţă Neamţ avea autorizaţii de securitate la incendiu pe toate corpurile de clădire, cele mai recente fiind obţinute în 2015 şi 2016. 

O astfel de contradicţie uriaşă între raportul complet al MAI-DSU din 2019 şi versiunea ISU Neamţ din 2020 nu ar fi fost posibilă dacă ar exista o bază de date care să fie consultată online de orice cetăţean (măcar pentru instituţiile publice, dacă nu pentru toate clădirile care necesită autorizaţii ISU).

O bază de date electronică şi accesibilă în care fiecare cetăţean al acestei ţări să poată vedea măcar toate spitalele şi şcolile care funcţionează fără autorizaţie ISU sau, după caz, chiar fără avize ISU ar fi primul pas nu doar spre transparenţă, ci spre normalitate. 

De ce nu s-a spus imediat că nu are autorizație?

Toată ziua de vineri, din dimineaţa incendiului şi până seara târziu, nici Ministerul Sănătăţii, care administrează „Balş”, nici ISU Bucureşti nu au dat presei o informaţie banală: avea sau nu avea autorizaţie ISU acel pavilion?

Abia seara, în cadrul ales de el la Antena 3, ca să pară un lucru minor, Raed Arafat a confirmat, la televizor, informaţia că lipseşte autorizaţia ISU (Pavilionul V avea doar aviz ISU), o informaţie care circulase toată ziua pe surse.

15 oameni au murit în incendiul de la Neamţ. Încă 12 oameni au murit în urma incendiului de la „Balş”. În numai două incendii, în decurs de trei luni, au murit 27 de români.

Pentru comparaţie, sistemul de sănătate din Anglia a înregistrat un număr de 4.720 de incendii în unităţile medicale din 2013 până în 2020 (la un număr total de 1.257 de spitale). Toate aceste mii de incendii s-au soldat cu 6 decese şi 320 de răniţi, arată datele UK Home Office, citate de o anchetă Business Insider.

Nu că sistemul britanic ar fi fără pată. De fapt, ancheta citată arată că şi acolo există o serie de probleme care se pot dovedi periculoase. Chiar şi-aşa, respectarea anumitor norme de securitate la incendiu – de la cum sunt construite clădirile până la anumite protocoale de evacuare – a făcut ca numărul victimelor să fie mic în comparaţie cu numărul total al incendiilor. 

Între timp, în România, oamenii ar fi îndreptăţiţi să se teamă mai mult de spitale decât de COVID-19. Poate că, în etapa a 3-a a campaniei de vaccinare, dacă vor exista probleme cu ezitarea la vaccin, strategia de comunicare ar trebui să meargă tocmai pe asta: Veniţi la vaccin, ca să evitaţi spitalul, nu boala!

Urmărește-ne pe Google News