Nu cred că spitalele au fost oprite din construcție din cauza bisericilor. Nu cred că, într-o lume diversă, trăim la sumă nulă: educație sau credință, religie împotriva științei. Dimpotrivă, simțim în ele o întrepătrundere.

Am sentimentul că ce e bun în sufletul atâtor popoare, indiferent de religia lor, de la călugării budiști din Tibet și până la mănăstirile pitite printre pietrele albe ale Greciei, va contribui la empatia necesară salvării noastre ca oameni din această criză.

Multe dintre mințile cele mai strălucite ale omenirii, cercetători care acum caută, cu determinare, în laboratoare un remediu sau un vaccin sunt asemeni marilor fizicieni ai istoriei care, undeva în profunzimile Universului, au văzut ceva mai presus de noi.

Însă ce face BOR acum, dând mână liberă înalților prelați să sfideze sfaturile autorităților sanitare, este un păcat față de viața credincioșilor.

Nu poți menține ritualul intact, dacă prin el se expun oamenii. Duminică, la Constanța, ÎPS Teodosie a împărtășit peste 100 de femei și bărbați, copii și bătrâni, cu aceeași lingurință. Saliva este un mod certificat științific de transmitere a coronavirusul.

E ca și cum Papa ar fi continuat să cheme oamenii în Piața San Marco, știind că îi expune riscului.

Acum câțiva ani, înainte de a se retrage din Pontificat, Joseph Raitzigher, Papa Benedict al XVI-lea a spus: ”Dumnezeu nu va lăsa corabia noastră să se scufunde”. Se referea la întreaga umanitate. Dumnezeu, nu, dar noi putem.

 
 

Urmărește-ne pe Google News