Inegalitatea economică și problemele mintale sunt intim interconectate

Insecuritatea economică este o sursă permanentă de stres ce dăunează bunăstării mentale. Planul de acțiune al Organizației Mondiale a Sănătății pentru sănătate mintală 2013-2030, actualizat în 2021, identifică printre grupurile cele mai vulnerabile acele gospodării care trăiesc în sărăcie. 

În Europa, European Social Survey a chestionat un număr de 43.824 de respondenți 23 de țări. S-a constatat că oamenii din țările cu inegalitățile mari ale veniturilor au raportat mai multe simptome de depresie – vezi Ioana van Deurzen, Erik van Ingen and Wim J.H. van Oorschot (2015). „Income inequality and depression: the role of social comparisons and coping resources” [Inegalitatea veniturilor și depresia: rolul comparațiilor sociale și al resurselor de adaptare]. European Sociological Review, vol. 31, No. 4, pp. 477-489.  

În 2007, un sondaj transnațional efectuat pe peste 34.000 de indivizi în 31 de țări europene a arătat că anxietatea de statut a fost mult mai mare în țări inegale economic. Pe de altă parte, mai mult decât sărăcia absolută sau deprivarea materială severă, inegalitatea relativă, insecuritatea economică în ansamblu, cauzează din punct de vedere al sănătății mintale. 

Recomandări

Elena Lasconi, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Muncim și tot săraci suntem” | EXCLUSIV

Au fost propuse diverse explicații pentru conexiunea dintre inegalitatea veniturilor și afecțiunile mintale, în general, a depresiei, în particular. Pe baza datelor de la European Quality of Life Survey privind calitatea vieții, cu informații din 30 de țări și peste 35.000 de subiecți, cercetătorii au concluzionat că motivul principal pentru această legătură: capitalul social (ceea ce-i leagă pe oameni împreună) este mai mare în țările mai egale (a se vedea Richard Layte – 2012). „The association between income inequality and mental health: testing status anxiety, social capital, and neo-materialist explanations” [Asocierea dintre inegalitatea veniturilor și sănătatea mintală: testarea anxietății de statut, capitalul social și explicațiile neo-materialiste]. European Sociological Review, vol. 28, No. 4, pp. 498-511).

Trebuie reținut, nici copii, adolescenții sau tinerii nu sunt excluși de la acest fenomen. Spre exemplu, în România, un studiu UNICEF din septembrie 2022, „Sănătatea mintală a copiilor și a adolescenților din România”, indică faptul că din cei peste „4.068.659 de copii cu vârstele cuprinse între 0-18 ani reprezentând 21% din totalul populației rezidente a țării, aproximativ 9% au nevoie de servicii de sănătate mintală anual”. În ierarhia tulburărilor mintale diagnosticate sunt identificate: 

Recomandări

Ultimatum de 24 de ore pentru Putin: „Ori oprește agresiunea, ori le dau ucrainenilor rachete Taurus să atace Rusia”, anunță Friedrich Merz, favoritul la postul de cancelar al Germaniei

• tulburările de conduită (24,19%), 
• tulburări de deficit de atenție și hiperactivitate (22,65%), 
• tulburările de anxietate (19,23%), 
• tulburările din spectrul autist (14,47%), 
• episodul depresiv (9,14%) etc.

Care sunt copiii cei mai afectați? Urmare a inegalităților economice, unii părinți pleacă la muncă în vestul Europei. Fenomenul migrației pentru muncă nu înseamnă doar banii trimiși acasă și alimentarea consumului. Nu, plecarea părinților de acasă pentru muncă poate avea consecințe nefaste asupra copiilor. Raportul UNICEF subliniază că „absența părinților influențează sănătatea mintală și bunăstarea emoțională a copiilor, având efecte chiar psiho-traumatizante asupra acestora” (p. 11).

O altă categorie vulnerabilă, tot derivată din sărăcie, o reprezintă copiii din mediul rural. Peste 46% din totalul copiilor care trăiesc în mediul rural se confruntă cu probleme de de sărăcie extremă și deprivare materială, ceea ce se repercutează și asupra sănătății lor mintale. Un raport World Vision din 2022, „Bunăstarea Copiilor din Mediul Rural”, arată că „un procent de 31% dintre părinți sunt nemulțumiți de lipsa accesului la servicii medicale de bază și specializate precum – servicii medicale pediatrice, radiologice și ecografice sau acces la laboratoare de recoltare și prelucrare a analizelor.” 

Recomandări

Filmul intervenției medicale în cazul lui Silviu Prigoană, prezentat pas cu pas de DSU: „Au efectuat fără oprire manevrele de resuscitare”

Lipsa îngrijirii părintești cuplată cu un acces redus la servicii educaționale, sociale sau medicale se reflect în adoptarea unor comportamente de risc în rândul adolescenților și copiilor din mediul rural. Datele pentru anul 2022 spun că mai mult de o treime dintre adolescenții din mediul rural au consumat alcool. 

Sunt și alte cauze pe lângă cele economice, spre exemplu, copiii victime ale violenței, dar per ansamblu nivelul economic e o variabilă definitorie. În țara noastră însă inegalitatea economică este in extenso văzută ca un viciu, ca o vină derivată din lene și lipsa muncii disciplinate. „Individul este singur responsabil de propriul succes sau eșec”, așa se clamează la unison pe majoritatea canalelor de comunicare. Totul în acord cu ideile neoliberalismului contemporan. Cei vulnerabili economic, cei expuși riscurilor de tot felul, inclusiv acela de a avea probleme mintale, sunt abandonați într-o lume a egoismului extrem. 

Foto ilustrativ: freepik.com

Urmărește-ne pe Google News