Într-un weekend leneș, între soarele care ardea a ploaie și ploaia care vestea ninsoarea, s-a strecurat o știre. Publicația constănțeană Replica a anunțat că Marinela Voivozeanu, lidera organizației de femei PSD din județul Călărași, a fost votată membru CA la Șantierul Naval 2 Mai din Mangalia.
Reporterul Laurențiu Ungureanu de la Libertatea a insistat pe caz. A mers mai departe. El a sunat-o pe Marinela Voivozeanu. Dialogul cu politicianul partidului de guvernământ este sincer, sec și relevant.
Tombola de partid și de stat
Propunerea a făcut-o ministrul PSD al economiei, Florin Spătaru, iar Marinela Voivozeanu spune că habar n-a avut ce „promovare” i se va da. „Promovare”, acesta este termenul folosit de lidera locală. Ea mărturisește că nici nu a aplicat pentru ceva anume.
Și-a aruncat CV-ul în rotativa politică, în tombola de partid și de stat, ca să vadă ce funcție câștigă. Înregistrarea este plină de firesc.
O puteți asculta aici:
Înregistrarea
„Președintele de partid”, spune Marinela Voivozeanu, adică șeful PSD Călărași, Vasile Iliuță, „s-a dus la București cu CV-urile mai multor persoane”.
Politiciana social-democrată fusese numită anterior șefa bibliotecii locale și afirmă că spera la o poziție „pe educație sau pe cultură” unde, ca inginer agronom, consideră că este calificată. I-a ieșit din urna partidului altceva: membru în Consiliul de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai, din Mangalia.
„Ca să ne aducem și noi aportul”
În fața acestei incongruențe de domenii, de la bibliotecă la confecții metalice și tubulatură, până și ea a rămas mască. „N-am ştiut nimic! N-am vrut eu să ajung la Şantierul Naval. Departe de mine lucrul ăsta!”, a spus Marinela Voivozeanu în interviul luat de jurnalistul Laurențiu Ungureanu.
„Vă repet, nu doar Călărașiul face așa, toate organizațiile din țară fac. Se trimit CV-uri ca oamenii să fie promovați… consilii de administrație sau oriunde se poate… ministru secretar de stat, ca să ne aducem și noi aportul”.
Seninătatea cu care se discută despre acest proces de politizare este ceea ce, de fapt, perplexează.
Numirile politice au părăsit demult, așa cum se vede, aria legitimă a funcțiilor politice, cum ar fi cele de ministru sau de secretar de stat. Acum însă, ni se vinde și explicația că e firesc, e normal, care-i problema?
Companii naționale profitabile sau cu un picior în groapă, ministere, ASF, agenții importante sau anonime, biblioteci județene și de cartier, Curtea de Conturi, instituții vitale pentru controlul democratic, Autoritatea Electorală Permanentă, șantiere și fabrici de stat, posturi de televiziune și radio publice, toate sunt copleșite de numiri politice.
Șantierul Naval 2 Mai din Mangalia este cotat la Bursa din București și are, conform datelor oficiale, venituri de 3 milioane de lei pe an, echivalentul a 600.000 de euro, foarte mici pentru industria în care evoluează.
Cam asta se întâmplă când, practic, politizezi economia. Industria devine neprofitabilă, dar, în schimb, e profitabilă politica, pentru cei care o practică.
Ce știu românii din Danemarca
Recent, jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, care de ani de zile stau, muncesc și scriu despre compatrioții din diaspora, au publicat un articol în Libertatea despre motivele pentru care sute și sute de specialiști români populează șantierele navale din Danemarca. De la ingineri la sudori, ei s-au stabilit în orașele-port de la Marea Nordului.
Unul dintre motivele mărturisite de migranții români este starea groaznică a multora dintre șantierele navale din țară, unde conducerile sunt numite politic.
Au trecut doar câteva zile și cu toții am primit confirmarea. Românii din Danemarca pot sta liniștiți. Nici un lider local de partid din țară nu va aplica pentru ca să le conducă șantierele din Scandinavia. I-am „promovat” noi pe toți.
Iar „Rotativa politică” are un hotar geografic, o limită. Suferința și umilirea noastră, se vede treaba, nu sunt fără de sfârșit.
Imagine principală: CălărașiPress.ro / Șantierul Naval 2 Mai