Întoarcerea politicilor de austeritate. Mai rezistați?

Desigur, întrebarea „care programe” este una legitimă. Nu au programe, nu au măsuri, nu au echipe, și nici măcar nu au vreun premier „de desemnat” în cazul în care vor câștiga alegerile. Mai mult, la coaliția existentă care reprezintă noul partid unic, fiecare șef se laudă (iar unii sunt și aplaudați de propriul partid) că dacă va ajunge președintele Republicii, va numi premier de la alt partid.

Adică, votați-ne ca să numim premier de la ceilalți. Simplu spus, suntem invitați de candidații la prezidențiale care sunt șefi de partid să le votăm listele dacă vrem ca politica economică să o facă de fapt celălalt partid. Eu nu înțeleg asta decât în cheia disprețului lor față de populație și a programelor lor economice ascunse, în esență, întoarcerea politicilor de austeritate. Pentru a repara ce au stricat tot ei.

Ce și cât au stricat în ultimii 4 ani?

Finanțele publice. Deteriorarea bugetului de la an la an s-a concretizat în creșterea datoriei publice. În loc de performanță politică și administrativă, au pus inflație (cea mai mare din Uniunea Europeană) și datorie publică. Soldul datoriei s-a majorat cu 537 de miliarde de lei de la finalul lui 2019 până în prezent. Asta înseamnă aproximativ 108 miliarde de euro, adică de 18 ori mai mult decât a încasat România pentru toate privatizările pe care le-a făcut de la trecerea la economia de piață. În teorie, ar mai trebui să vindem România încă de 18 ori ca să achităm doar datoriile create de ei în ultimii 5 ani.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Altfel spus, din 2020 și până în septembrie 2024, fiecare român (inclusiv nou-născuții) au căpătat ca zestre câte o cotă de datorie de 1.200 de euro pe an sau 6.000 de euro/cap de locuitor în întregul „cincinal”. Cel care se naște astăzi, are deja o datorie de 6.000 de euro care provine din ultimii 5 ani. La dobânzi anuale de 7% când plătește statul român, până la împlinirea vârstei de 10 ani, cel care se naște azi va avea un debit de 12.000 de euro doar din datoria asta. La 20 de ani, va avea deja datorie de 24.000 de euro rezultată doar din perioada 2020-2024. Ca să vă faceți o idee de mărime, câți bani are fiecare dintre voi puși deoparte și cum se compară cu suma asta? 

Să îi luăm pe cei mai recenți 4 premieri: Ludovic Orban, Mugur Isărescu și Florin Cîțu (ministru de finanțe) au sporit datoria publică pe mandatul lui Orban cu frecvență de 10,3 miliarde de lei/lună. Florin Cîțu, devenit premier, ne-a mai pus la factură în mandatul său de premier încă 5,3 miliarde de lei/lună. Vine Ciucă și adauguă încă 9 miliarde de lei în fiecare lună, iar noul influencer în materie de idei de tatuaje, Marcel Ciolacu, pune și el în cele 16 luni de mandat bugetare (iunie 2023 – septembrie 2024), încă 171,6 miliarde de lei.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Adică o medie de 10,7 miliarde de lei/lună. Performanța lui este uimitoare. Doar în septembrie a pus deficit nou, într-o singură lună, de 15,36 de miliarde de lei. Evident, nu se oprește aici (octombrie – decembrie sunt tot lunile lui de mandat), și dacă deficitul bugetar se oprește la 7,9% la finalul lui 2024, asta înseamnă încă 44 de miliarde de lei în plus. Ceea ce îi aduce un total estimat în 19 luni de mandat de 215,6 miliarde de lei, adică 43 de miliarde de euro. Altfel spus, în mandatul lui Ciolacu soldul bugetar a mers pe minus cu un ritm negativ de 11,3 miliarde de lei în fiecare lună. 

Soluția: ,,Opriți-vă! Nu se mărește TVA-ul. O spun. Mă tatuez pe mână. Nu se mărește TVA-ul”

Vi-l mai aduceți aminte pe Traian Băsescu care spunea: „Prefer să am capul tăiat decât să nu îi avertizez de români”? Același președinte care spunea în 2008 „această criză nu ne va atinge și nimeni nu va avea salariile și pensiile tăiate”. Sigur, Băsescu prefera în discurs, capul tăiat. Ciolacu preferă să își transforme mâna în amuletă… În timp ce niciunul nu le spunea sau nu le spune românilor adevărul. Și o să mă întrebați, legitim, care este adevărul de acum?

Adevărul nu este ce zice Marcel Ciolacu că își tatuează pe mână. Adevărul este ce face Marcel Ciolacu și nu spune. De datoria de 215 miliarde de lei pe scurtul său mandat, nu ne spune (pe măsură ce lunile trec, nu mai poate da vina pe Cîțu, pentru că totuși ritmul lui de îndatorare lunară este triplu față de al lui Cîțu). Și nici nu ne spune ce s-a angajat la Comisia Europeană (în timp ce îi minte pe români că nu majorează taxele), ca să facă, astfel încât toți românii să înceapă să plătească chiar din 2025 dezmățul financiar al partidului unic. Cum vor ei să plătim? Prin întoarcerea politicilor de austeritate.

Recomandări

Cum protejează Înalta Curte „intimitatea” inculpaților în fața anchetelor DNA și DIICOT. Lista VIP-urilor care au scăpat de interceptări acuzatoare

Pe scurt, asta înseamnă cele 122 de pagini intitulate ,,Planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031”, anunțat de Ministerul Finanțelor vineri noaptea și care reprezintă de fapt programul economic al celor două partide mari. 

Prin acest program, România vrea să reducă deficitul bugetar, în următorii 7 ani, prin două modalități: scăderea cheltuielilor (austeritate) și majorarea veniturilor (tot austeritate), astfel încât să ducă deficitul bugetar de la 7,9% din PIB în 2024, până la 2,5% din PIB în 2031. Cele mai draconice măsuri sunt anunțate pentru la anul. Atât creșterea veniturilor prin supraimpozitare, cât și reducerea cheltuielilor reprezintă sumă de austerități și sunt motoare dovedite pentru înrăutățirea nivelului general de trai.

Spre exemplu, se scrie în program: „veniturile fiscale sunt prognozate în 2025 să înregistreze o creștere cu 1,1 puncte procentuale a ponderii în PIB”. Hai să traducem: asta înseamnă că mai mult de jumătate din ajustarea pe partea de venituri (de circa 2 puncte procentuale în cei 7 ani) se va face într-un singur an, și anume în primul. Sună complicat? Hai să simplificăm cam ce înseamnă cele 1,1 puncte procentuale de PIB raportat la veniturile fiscale bugetare (iau ponderile din anul 2023).

• În 2023, toate sumele încasate din impozitul pe salarii și pe venit au reprezentat 2,6% din PIB. Prin urmare, cele 1,1 puncte procentuale promise ar însemna o majorare a fiscalității pe salarii și pe venit cu 42,3%. Cum vă sună asta? Ar însemna în esență, salarii mai mici.
• Tot în 2023, toate sumele încasate din impozitul pe profit au însemnat 1,8%. Dacă ajustarea s-ar face doar prin impozitarea suplimentară a companiilor, ar însemna o majorare a fiscalității de 61,1%. Iar impozitarea suplimentară înseamnă salarii mai mici.
• Toate încasările din TVA au însumat în 2023 ponderea de 6,6%. Dacă ajustarea s-ar face pe TVA, ar însemna o majorare de TVA de 16,6%, ceea ce, calculat tehnic, ar însemna un TVA de 22%. Iar majorarea de TVA înseamnă venituri nete disponibile mai mici și contracție economică. Dar știm deja din anunțul cu tatuajul că TVA-ul nu se majorează. 

Desigur, programul ar trebui să includă și sursele detaliate pentru majorarea veniturilor fiscale cu 1,1 puncte procentuale, încă din primul an. Nu o face, dar prezintă pe zeci de pagini, cai verzi pe pereți. La care tocmai s-a adăugat soluția magică, mâna domnului Ciolacu, tatuată și transformată în fetiș. Sincer, aș fi preferat ca premierul României să încerce să ne convingă cu capul, nu cu mâna. Chiar, nu ar fi mai bine să își tatueze PNRR? Desigur, acronimul poate fi interpretat și ca Pentru Nepoții Republicii România. Deși ne-am lămurit că nepoții nu sunt toți egali: ai noștri – cu datoria, ai lor – cu PNRR-ul.

Foto ilustrativ: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News