Întrecere de gogoși electorale ale candidaților la prezidențiale

Mircea Geoană a reușit într-un singur interviu să spună mai multe neadevăruri. În primul rând, pus să explice cum a votat la referendumul pentru familia tradițională, care a avut loc în 2018, candidatul la alegerile prezidențiale a precizat că nu și-a putut exprima votul, pentru că ar fi fost plecat într-o delegație NATO.

„Nu am votat. Pentru că eram la… cred că eram în deplasare undeva, cred că eram într-o deplasare cu NATO, cred că era în perioada în care eram eu la NATO”, a afirmat Mircea Geoană, într-un interviu la Digi24, potrivit News.ro.

Problema este că Mircea Geoană în 2018 nu avea cum să fie plecat într-o delegație NATO, în condițiile în care el, oficial, a fost numit pe 19 octombrie 2019. Așadar, un an mai târziu.

Revenind la subiectul poziționării lui Geoană față de referendumul din 2018 pentru familia tradițională, Mircea Geoană s-a declarat împotriva căsătoriilor persoanelor de același sex, cu toate că a afirmat că este tolerant în ceea ce privește minoritățile. 

Un al doilea neadevăr exprimat de Goană în respectivul interviu a fost cel referitor la subiectul dreptul la avort. Geoană a punctat că este împotriva avortului, mai ales că este decrețel. Însă Geoană nu are cum să fie decrețel, din moment ce el este născut în 1958, iar decretul privind interzicerea avorturilor la cerere a fost dat la final de 1966, decrețeii fiind cei născuți în perioada 1967-1972.  

Recomandări

Marcel Ciolacu, George Simion și Elena Lasconi, pe primele trei locuri în cursa prezidențială | SONDAJ

Geoană s-a lăudat și că în perioada sa de mandat la NATO unul dintre succesele implicării sale a fost „aducerea Mării Negre la nivelul de importanță strategică pe care o aveau Marea Mediterană, Marea Nordului sau Marea Baltică”. Și aici, există o neconcordanță în afirmația sa, deoarece importanța strategică a Mării Negre în concepția NATO este recunoscută din 2008, prin Declarația Summitului de la București: „Reafirmăm importanța continuă a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică. În această privință, salutăm progresul în consolidarea responsabilității regionale, prin utilizarea eficientă inițiativelor și mecanismelor existente”.

Ciucă umflă cifrele de la banii pentru investiții

Nici Nicolae Ciucă nu s-a abținut să nu „umfle” realizările sale. Într-unul dintre filmulețele de promovare, Ciucă a prezentat zece din realizările guvernării sale, printre care și o gogoașă electorală referitoare la unul din programele prin care sunt pompați bani pentru administrația locală. 

„Am investit 65,5 miliarde de lei în dezvoltarea locală prin Programul Anghel Saligny”, susține Nicolae Ciucă cu seninătate în clipul electoral, detaliu reluat și în timpul videourilor care au rulat la validarea candidaturii sale la prezidențiale.

Recomandări

George Simion, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Îi curățăm direct dacă le dau numele” | EXCLUSIV

Însă situația e departe de adevărată. Cele 65,5 miliarde de lei reprezintă suma prevăzută pentru întreg Programul Anghel Saligny în perioada 2021-2028. În acest an, până în prezent, către administrația locală au plecat aproximativ 6,87 de miliarde de lei. La acești bani se adaugă 112 milioane în 2022 și 2,42 de miliarde de lei în 2023. Așadar, cu indulgență putem vorbi de o sumă de 9,32 de miliarde de lei, bani care au plecat efectiv către primăriile din țară.

Gafă a lui Ciolacu

Marcel Ciolacu a stat încă departe de promisiunile fanteziste, însă nici nu am văzut încă programul lui electoral. Dar săptămână trecută, candidatul PSD a arătat cam câtă politică europeană știe fără consilieri. Vorbind de noua arhitectură a Comisiei Europene, Ciolacu a încurcat Slovenia cu Slovacia. Iar acest lucru în contextul în care Maros Sefcovic, propunerea Slovaciei pentru noua Comisie Europeană, este de 15 ani la vârful executivului de la Bruxelles și membru al familiei politice socialiste, din care face parte și Marcel Ciolacu.

Urmărește-ne pe Google News