ComenteazăUPDATE: Iohannis a semnat decretele pentru numirea noilor procurori-șefi ai DNA, DIICOT și Parchetului General
Ceea ce a surprins a fost avizul negativ al CSM-ului dat Gabrielei Scutea. Imediat după avizele CSM, a fost lansată o campanie murdară de presă asupra membrilor CSM și procurorului adjunct interimar, Horațiu Radu.
Campania respectivă, care poate fi oricând studiu de analiză pentru dezinformare, pornește de la niște articole, semnate cu pseudonim în Gândul, preluate mimetic de o anumită parte a presei, fără să încerce verificarea acelor informații, și se termină în audiovizual, în emisiunile lui Mihai Gâdea de la Antena 3.
Pe scurt, campania acuză un complot CSM-procurori pentru avizul negativ ce o viza pe Scutea. Ca o mare coincidentă, Secția Specială de Anchetare a Magistraților s-a pus și ea brusc în mișcare, citând doi membrii CSM pentru audieri.
Secția de procurori
a CSM a acuzat, într-un
comunicat, presiuni din partea Secției Speciale de anchetare a
magistraților și anunță că va sesiza Comisia Europeană, iar Ministerul Public a
cerut public drept la replică față de acuzațiile ziarului Gândul. În tot acest
timp, Gabriela Scutea tace, lovită în orgoliu din cauza avizului CSM, și nu se
dezice astfel de campania gândită ca drept atac la membrii CSM.
Totuși, doar
urmărind pozițiile oficiale nu poți înțelege noul conflict și de ce Secția de
Procurori a CSM a respins-o pe Scutea.
Într-un context mai liniștit, Scutea ar fi primit, în mod evident, aviz pozitiv, așa cum au primit în trecut și Bogdan Licu, un magistrat constroversat, Felix Bănilă ( demis după critica președintelui Iohannis) și mulți alții. Iar ea, din punct de vedere profesional, este peste ei.
Ce se întâmplă în acest moment în culisele justiției? Din informațiile mele, se conturează mai bine niște tabere (ele existau și în trecut, dar mai discret): cea a procurorilor care beneficiază de suport informal din partea SRI și a celor care au avut dispute cu SRI sau relații mai reci cu serviciile, iar acum se erijează în rolul de opozanți la prima tabără.
În fapt, lucrurile sunt destul de complicate, fiind mai degrabă un joc schizoid de dragoste și ură, derulat de-a lungul timpului, între procuratură și servicii. Peste ei, se suprapun și interesele politice ministrului Cătălin Predoiu, ca o curea de transmise, ministru care, mai nou, susține că va lua apărarea procurorilor nominalizați de el, în ciuda avizelor CSM.
Licu și Hosu sunt niște oferte de neacceptat de către președintele Iohannis, niște magistrați vulnerabili care nu au ce căuta într-o funcție de top.
Săptămâna trecută, explicam mizele trenării dosarului Carmen Iohannis, un dosar deschis de la un denunț luju, ținut special în sertar, pentru jocuri politice, deși ar fi putut primi o soluție de clasare mai devreme cu un an. Uluitor, dosarul a fost clasat în ziua în care Libertatea presa Ministerul Public cu un răspuns oficial asupra stadiului acelui dosar, moment în care dosarul a primit clasare în aceeași zi.
Pe surse, trei nume de procurori au fost vehiculate ca fiind favoriții SRI: Bogdan Licu (pentru postul de procuror prim adjunct), Giorgiana Hosu și Gabriela Scutea. Cum primele două nume sunt extrem de controversate și respinse de magistrații verticali din sistem, evident că pentru Gabriela Scutea, această susținere informală a devenit un dezavantaj în fața procurorilor CSM. Lucru pe care ea, probabil, nu l-a conștientizat foarte bine, din moment ce asumă, fără nuanțe, atât semnarea protocoalelor secrete cu SRI, cât și un curs scurt absolvit la Academia SRI, trecut în CV-ul său.
Înțeleg contextul în
care acele protocoale au fost semnate, SRI era implicat, potrivit unor decizii
luate în CSAT, în lupta împotriva corupției, lucrurile s-au schimbat între
timp, iar anumite nuanțe din partea procurorilor au devenit obligatorii. Pe
care Scutea nu le-a avut în fața comisiei CSM.
În plus, așa cum joacă, SRI pare că își dorește mai degrabă o formă de control asupra justiției, și mai puțin în a mai juca cartea reformistă. Cum poți să susții magistrați atât de vulnerabili precum Licu și Hosu? Ce credibilitate mai ai ca instituție când pariezi informal pe astfel de magistrați?
Un serviciu secret ar trebui să aibă rolul său în relația cu parchetele care investighează crima organizată, migrația ilegală, spionajul infracțional (cum e celebrul caz Black Cube care trenează nepermis de mult în sertarele DIICOT), infracțiunile de terorism și chiar cazurile de mare corupție care pot fi un atac la economia țării.
Totuși, de ce nu ceri tu, instituție publică, în mod expres Parlamentului modificarea legii de funcționare, ca toate controversele și clarificările necesare să fie transpuse într-o legislație coerentă? Că îți plac sau nu, deciziile CCR nu pot fi ocolite, iar ele se tot înmulțesc pe tema atribuțiilor serviciilor secrete.
Până ce toate aceste controverse, care arată ca niște răni vechi ce nu sunt lăsate să se vindece, nu vor fi asumate la nivel de societate, luptele absurde de putere nu vor înceta. Până la un punct, Scutea a căzut victima lor, însă tăcerea sa o transformă moralmente în complice a campaniei inițiate de Gândul.
Președintele Klaus Iohannis, care are decizia finală pe aceste proceduri, poate juca cartea înțeleptului și să invite toții actorii la masă pentru rezolvare ultimului conflict referitor la Scutea. Are cinci ani de mandat în față în care poate să arate că unele decizii bune de țară se pot lua prin aplanarea unor orgolii de moment, în care fiecare e dispus să lase câte puțin la el, pentru servirea interesului public. Dureroase pe moment, dar bune pe termen lung pentru societate.
La ora actuală, se pare
că toată lumea a uitat un lucru: justiția servește interesul public și nu poate
fi blocată în jocuri absurde de putere.