Într-adevăr, ceva “novum” pentru România a existat marți seară, la dezbaterea organizată de președintele Iohannis, respectiv întrebarea adresată de decanul Facultății de Științe Politice, SNSPA, Cristian Pîrvulescu.
Niciodată în istoria României un candidat la președinție nu a mai fost întrebat de politica pe care dorește să o propună pentru minoritatea romilor.
Cristian Pîrvulescu: “Domnule președinte, statul de drept și independența justiției nu sunt posibile fără democrație. România este considerată astăzi o insulă de democrație liberală într-o mare iliberală. Dar, chiar și așa, și rezistența se datorează în mare măsură dumneavoastră și coabitării pe care jocul constituțional a făcut-o posibilă, chiar și așa, constatăm că teme nedemocratice devin din ce în ce mai populare în România. Una dintre ele este atacarea minorităților. Știm cu toții că democrația nu înseamnă tirania majorității, ci protecția minorităților. De toate felurile: filosofice, sexuale, etnice, culturale, religioase.
Minoritatea cel mai des atacată
Dumneavoastră ați fost atacat, primul-ministru a fost atacat din cauza etnicității, dar există o minoritate care este cel mai des și cel mai profund atacată – minoritatea romă. În această campanie, una din organizațiile neguvernamentale ale romilor din România a adresat staff-ului dumneavoastră de campanie, e vorba de Aresel, un memorandum prin care cere lucruri foarte simple, de bun-simț, și anume ca președintele să se implice activ în combaterea discriminării și, în principal, în ceea ce privește discriminarea romilor.
O să vă dau din partea lor această scrisoare pe care v-au adresat-o, probabil staff-ul de campanie a rătăcit-o pe undeva, dar sper, dincolo de asta, că veți face în al doilea mandat, în măsura în care veți primi votul duminică, astfel încât la Cotroceni să existe o comisie care să lucreze activ în acest domeniu”.
Nu intru în dezbatere
privind dezbaterea, calitatea acesteia, modul în care s-a realizat și
importanța ei pentru alegerile de duminică.
Pentru mine, întrebarea adresată de profesorul Cristian Pîrvulescu a reprezentat un element de noutate în politica noastră, fiind o recunoaștere publică a importanței mobilizării civice a romilor, dar și o perspectivă europeană asupra politicii naționale, specifică politologului.
Președintele Klaus
Iohannis, dovedind cunoașterea manifestului Platformei Aresel, a răspuns:
“Să știți că nu s-a rătăcit. Documentul a ajuns la colegul meu, Sergiu Nistor, care m-a informat și o să ne aplecăm asupra acestei chestiuni, dar nu este pentru mine un novum să mă aplec asupra chestiunilor de combatere a discriminării. Cred că a fost destul de vizibilă intenția mea și rezultatele în combaterea discriminării de orice fel (…)”.
Președintele a răspuns că, pentru el, lupta împotriva discriminării nu reprezintă un “novum” și, fără alte argumente, că așa e în campanie, a sărit, pe bună dreptate, la gâtul PSD-ului și derapajelor extremiste ale unor membri ai acestui partid. Totuși, aș fi vrut să spună ce a făcut exact în această privință și ce are de gând în viitorul mandat.
Nu de alta, dar are
dreptate. Problematica romilor nu reprezintă un element de noutate pentru
domnia sa, în mandatul anterior realizând următoarele: mesaje prezidențiale (au
fost postate pe site-ul Președinției, în fiecare an, în contextul Dezrobirii
Romilor, Zilei Internaționale a Romilor și Zilei de Comemorare a
Holocaustului).
Romii au nevoie nu doar de discursuri, ci și de politici publice de
integrare
Mesajele din mandatul
anterior al președintelui Iohannis îndeamnă populația la respect și cunoaștere
mutuală, la cooperare interetnică, la antidiscriminare și la recunoașterea și
asumarea istoriei.
Totodată, la final de
mandat, a ales să viziteze o școală, în județul Călărași, în care majoritatea
copiilor sunt romi, pentru a marca importanța educației în schimbarea socială a
acestei minorități.
Însă provocările sociale și politice pentru romi sunt mult mai mari, iar ceea ce au solicitat comunitățile în manifestul adresat tuturor candidaților la Președinție nu se reduce doar la declarații împăciuitoare, ci la politici coerente asumate la cel mai înalt nivel politic.
Prin “aplecarea”
asupra petiției inițiate de Platforma Aresel, înțeleg că Klaus Iohannis și-a
asumat punerea în practică a solicitărilor noastre. Asta ar reprezenta, în
sfârșit, o politică super novum Europae (n.r.-
“O politică fondată pe principiile Europei“).
La rândul său,
candidatul Viorica Dăncilă – fiind și ea provocată de Platforma Aresel să își
asume manifestul romilor – a preferat să spună că președintele Iohannis nu a
reprezentat toți românii și nici minoritățile.
E drept, acolo nu a existat o versiune a politologului Cristian Pîrvulescu să o întrebe direct, dar nici dânsa nu a dat semne că ar cunoaște și, mai mult, că și-ar asuma manifestul romilor.
Later edit:Viorica Dăncilă și anti-discriminarea
O premieră la dublu: problematica romilor, acest subiect inabordabil în campaniile care ne-au marcat cei 30 de ani de democrație, a ajuns în atenția ambilor candidați din turul II la prezidențiale. Viorica Dăncilă se pare că era și dumneai la curent cu Manifestul romilor pentru România, transmisă de Platforma Aresel și cu solicitările cuprinse în această petiție.
„Știu despre acest document. Așa cum am avut un consilier pe problemele romilor cât am fost Premier, consider că trebuie să am un consilier pe problemele romilor și în calitate de Președinte al României”, asumându-și, așadar, solicitările cetățenilor români de etnie romă.
„De ce vreți dumneavoastră să vorbiți de discriminare?”, a întrebat Viorica Dăncilă, fără să se gândească la discursurile colegilor săi de partid. Sper că realizează că discriminarea este un fenomen din ce în ce mai prezent în spațiul public și cred că este important, în condițiile în care într-adevăr știe ce conține Manifestul romilor din România, a cărui primă cerință a romilor este ca viitorul Președinte al României să sancționeze public rasismul și discriminarea, cred deci că cel mai important ar fi să înceapă să sancționeze aceste atitudini în rândul propriului partid.
Mă bucură faptul că jurnalista Iulia Petcu a considerat de interes raportarea unuia dintre candidați la problematica romilor, temă inexistentă până acum în campaniile electorale.
Aștept ca atât asumarea doamnei Viorica Dăncilă, cât și asumarea domnului Klaus Iohannis să se traducă în implementarea acestor măsuri ale Manifestului romilor, oricine ar primi votul majorității duminică.