În 2016, la 29 de ani, domnul Pavel Popescu era deja în Parlamentul României reprezentând Partidul Național Liberal. Astăzi a bifat deja al doilea mandat.
Conform CV-ului, termină Liceul de Informatică Grigore Moisil, din Timișoara, un liceu foarte bun. Apoi are o pauză de doi ani până să înceapă facultatea. Straniu, în CV apare că ar fi lucrat pentru o lună sau două (între ianuarie 2008 și martie 2008) ca manager de proiect pentru ING România la București, deși avea zero calificări, zero experiență în domeniu și doar 20 de ani.
Revine la Timișoara și devine „specialist” în vânzări pentru o firmă care vinde paratrăsnete. Nu, nu este o glumă. Părăsește rapid firma și, iar printr-o minune, cu zero experiență, ajunge să lucreze pentru o altă bancă importantă la divizia de leasing, unde stă câteva luni.
De acolo trece consultant în IT la o firmă care nu avea niciun angajat în perioada în care domnul deputat scrie că a muncit acolo. Renunță rapid și la consultanța în IT.
Își trece în CV-ul de la Parlament o facultatea cotată binișor, Informatică Economică la Timișoara, deși nu este în stare să o termine și o abandonează după trei ani, în 2011.
În același an devine președintele unei asociații studențești creștine adventiste și se înscrie, în locul facultății abandonate din Timișoara, la o universitate particulară, foarte prost cotată, implicată în scandaluri de corupție și diplome false la Arad. Deși el stă în Timișoara, iar apoi pleacă în Norvegia.
Printr-o minune, domnul Pavel Popescu, care este în Norvegia pe întreaga durată a celor trei ani de studii la Arad, cu excepția primelor trei luni, obține, suntem siguri cinstit și meritat, o diplomă de economist în Administrarea Afacerilor, în 2014. Studiile la distanță ale universității din Arad vor fi desființate doi ani mai târziu.
În Norvegia este muncitor și, dacă e să ne luăm după CV-ul oficial, lider de echipă pentru doi ani, după care ajunge consultant în domeniul afacerilor și IT. Ulterior, își deschide o firmă care duce muncitori români în Norvegia.
Conform declarațiilor de avere depuse, domnul Popescu a câștigat în calitate de consultant și om de afaceri de aproape zece ori mai puțin pe an decât soția domniei sale, care este educatoare în Norvegia.
La momentul Colectiv, reacționează rapid și ajută la transferul unor răniți în Norvegia. Cu acest prilej, se poziționează foarte bine din punct de vedere mediatic.
Se înscrie în PMP și începe să-l slăvească pe Facebook pe domnul Funeriu. Apoi slăvește la greu lideri ai guvernului tehnocrat, cum ar fi Dacian Cioloș, Cristian Ghinea și Vlad Voiculescu, în căutarea unei cariere politice.
Trece la PNL și va fi ales deputat liberal în 2016. Ajuns la liberali, îl slăvește, aș spune obscen, pe liderul partidului de la acel moment, domnul Ludovic Orban. După faptă și răsplată: încă un mandat în 2020, plus șefia filialei PNL de la sectorul 4.
Sare în echipa câștigătoare a domnului Cîțu, prilej cu care schimbă și ținta osanalelor de pe Facebook.
A primit două împrumuturi foarte mari (388.000 de lei în total) de la trezorierul filialei pe care o conduce și de la un om de afaceri, consilier general PNL, care este tot din filiala condusă de domnul Popescu.
Om de afaceri care a fost recompensat cu câteva sinecuri importante de partid. George Nicolaie deține o parte a firmei Euromedia controlată de un apropiat al domnului Ghiță. Un fost angajat al Euromedia a primit, anul trecut, prin firma domniei sale, 100.000 de euro de la PNL pentru publicitate.
În plus, domnul Popescu este unul dintre cei mai scumpi parlamentari pe care îi avem. Pe lângă salariu, călătorii, cazare la București, domnul Popescu își cheltuiește la blană și suma forfetară – o medie de 13.950 din cei 14.010 posibili. Plătim pentru domnia sa un minim de 8.000 de euro pe lună.
Adică, de 32 de ori mai mult decât câștiga în privat domnul Pavel Popescu, înainte de a ajunge pe prima scenă politică.
A fost numit de curând președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaților.
Domnul Popescu are zero experiență și zero studii în domeniul militar sau al securității. Cel puțin pe hârtie.
Ministerul Apărării a anunțat recent că intenționează să vină în Parlament cu un pachet legislativ „pentru o mai bună adaptare a organismului militar la contextul, standardele și exigențele actuale”, după cum declara ministrul de resort, domnul Vasile Dâncu.
Legea privind securitatea și apărarea cibernetică este unul dintre cele trei acte normative vizate de MApN, iar societatea civilă a ciulit deja urechile pentru a vedea dacă nu se pregătește o nouă schemă gen „Big Brother”.
Domnul deputat PNL Pavel Popescu nu dă semne că s-ar teme de „Big Brother” și se declară hotărât să susțină pachetul legislativ chiar înainte de a-l vedea.
„Așteptăm cu mare interes pachetul legislativ de care aveți nevoie, pentru a putea declanșa procedurile parlamentare care să asigure o adoptare cât mai rapidă. Suntem cu toții de acord că, mai ales în actuala situație de securitate, România are nevoie de un cadru legislativ care să îi permită adoptarea în mod oportun a măsurilor din domeniul securității și apărării, în raport cu amenințările potențiale”, a declarat președintele Comisiei de apărare din Cameră, luni 14 februarie, după o vizită de lucru la MApN.