ComenteazăLa un asemenea absurd, încât am ajuns să avem director de spital un fost primar care a fost recompensat cu această funcție doar pentru că nu a mai putut candida, un director de pompe funebre, un dentist de comună sau un patron de restaurant. Exemplele curg din toate taberele politice și niciun partid nu poate pretinde că a făcut mai mult, că a acționat diferit sau că și-a dorit cu adevărat depolitizarea.
În 2011, Emil Boc declara că va promova un proiect de depolitizare a funcției publice, în ansamblu. “Trebuie să definim clar palierul politic de cel nepolitic, pentru a stabili clar unele lucruri: palierul politic trebuie rezumat la secretar de stat și șefi de agenții”.
Subiectul a murit cu totul, după ce la guvernare a venit USL, în 2012, iar funcțiile publice sunt la fel de politizate acum, ca întotdeauna. De la șefi de agenții și deconcentrate, la prefecți și directori de instituții și companii de stat.
Ordonanța privind depolitizarea spitalelor, în vigoare, dar doar de formă
În 2016, Guvernul Cioloș a încercat o depolitizare a managementului spitalelor, dar cu rezultate infime. A dat celebra Ordonanță 79/2016, un act normativ trântit de PSD în Senat, apărat insuficient de liberali și contestat de rectorii universităților, care pierdeau din privilegii.
Ordonanţa de Urgenţă privind managementul spitalelor a fost adoptată în noiembrie 2016. Instituia un regim clar al conflictului de interese și stabilea că proiectul de management al candidaților trebuie susținut transparent, în fața medicilor dar și a comunităților locale.
Între timp, au venit alegerile, iar Guvernul Cioloș a fost schimbat de primul Executiv marca Liviu Dragnea, condus de Sorin Grindeanu, care nu a mai susținut actul normativ. Armata de senatori PSD, instalată în Parlament prin scorul uriaș obținut de Dragnea, a trântit ordonanța la vot.
Vlad Voiculescu spune că votul favorabil al PNL din Senat, cu excepția Alinei Gorghiu, care a votat împotriva ordonanței, nu reflectă adevărata atitudine a liberalilor față de această ordonanță. În fapt, ei nu au susținut-o deloc, susține fostul ministru al sănătății în Guvernul Cioloș.
“Niciun liberal nu a luat cuvântul și nu a luat apărarea OUG 79 în comisiile de specialitate din Parlament la ale căror ședințe am participat”, spune Voiculescu.
Ordonanța a ajuns la Camera Deputaților și acolo a fost îngropată. S-a dat un vot de respingere, dar președintele Klaus Iohannis a apărat actul normativ și a cerut reexaminare. Aici s-au oprit toate demersurile parlamentarilor, cererea de reexaminare nu a mai fost votată, iar ordonanța nu a primit nici până azi, după trei ani, un vot politic de adoptare sau respingere.
Cu alte cuvinte, deși nu a fost agreată de partidele mari, legea care depolitizează managementul spitalelor este în vigoare. Dar degeaba! Nu se aplică. Sistemul a găsit o modalitate de a o fenta.
“Păcălesc legea și numesc directori interimari sau organizează concursuri ca să poată pune pe cine vor ei. Dacă aceste concursuri nu vor fi corecte, legea e degeaba. Nu poți să prevezi într-o lege toate situațiile în care cineva poate păcăli regula”, explică Vlad Voiculescu.
Păcăleala interimatelor, vizibilă cu ochiul liber în cazul spitalului de la Piatra Neamț
S-a întâmplat în ultimul an în multe locuri din țară, dar cel mai grăitor exemplu este cel de la Piatra Neamț. Toți cei opt directori care s-au perindat pe la conducerea Spitalului Județean de Urgență, unii puși de PSD, alții, de PNL, nu au dat examen.
Nici nu mai contează că unul dintre ei, numit de PNL, era directorul unei firme de pompe funebre. Iar celălalt, numit de PSD, era fost primar liberal care, pentru că era incompatibil, nu a mai fost acceptat drept candidat. Așa că fostul edil a trecut în tabăra PSD, unde Ionel Arsene i-a promis că o să-l facă iar primar peste Roman. Când Arsene a eșuat în a-și respecta promisiunea, pentru că toate instanțele au spus că Lucian Micu nu poate candida din cauza incompatibilității, i-a dat o funcție de manager de spital, drept consolare.
Singura șansă din 2020 a PNL de a depolitiza spitalele, ratată cu brio
PNL, partidul care promite, după parlamentare, o reformă profundă a sistemului de sănătate, avea șansa să înceapă chiar de anul acesta. Sau măcar să arate că face lucrurile diferit de PSD.
În starea de urgență, adică din martie până în mai, spitalele au fost transferate înapoi la Ministerul Sănătății. În loc să pună în fruntea lor specialiști, chiar și fără concurs, date fiind circumstanțele, liberalii locali și de la centru s-au înghesuit să schimbe oamenii PSD cu oamenii lor.
Newsweek a realizat o amplă analiză a numirilor politice făcute de PNL în scurta perioadă de urgență, când spitalele au fost în mâna liberalilor.
Pe 10 aprilie, la Spitalul Județean Maramureș, fostul ministru al sănătății din vremea PSD, Sorina Pintea, a fost înlocuită cu un consilier local al PNL, Alexandru Oroș. Acesta mai fusese managerul Spitalului Municipal Sighetu Marmației, de unde fusese demis, în urma unui control DSP, din cauza unor nereguli legate de depozitarea deșeurilor și de lipsa folosirii biocidelor, după cum a susținut Gabriel Zetea, liderul local al PSD.
În aceeași zi, ministrul sănătății îl demitea și pe managerul de la Piatra Neamț, Florin Apostoae. Fiul unui consilier județean al PSD, Apostoae era deja un personaj controversat, despre care Libertatea a scris în mai multe rânduri, acuzat că a hărțuit o angajată, pe când era director la spitalul din Târgu Neamț. Acesta era și trimis în judecată pentru fraude cu fonduri europene.
Numai că, în loc să pună un profesionist în domeniu, Tătaru l-a găsit pe Marius Ghineț, proprietar de firmă de pompe funebre și membru PNL.
În aceeași perioadă, la Câmpeni, în Alba, era numit la conducerea spitalului un șef de restaurant, cu “școala vieții”, care se ocupa de nunți și botezuri, după cum se lăuda pe Facebook, pe nume Valentin Gog.
Într-un reprotaj amplu despre personajul Gog, Recorder a surprins diferența dintre discurs și faptă a liberalilor.
“Pe data de 21 aprilie, în urmă cu fix zece zile, ministrul sănătății declara într-o emisiune de la Antena 3 că politizarea este cea mai mare problemă a spitalelor din România. «Cât timp vom influența politic, nu vom avea viitor în sistemul medical», afirma Nelu Tătaru. Astăzi, același ministru a semnat o decizie care întrunește toate caracteristicile unei numiri politice”, scriau jurnaliștii de la Recorder.
La Vrancea, a fost pusă Elena Neagu, medic stomatolog într-o comună și verișoară a prefectului pus de PNL, Gheorghiță Berbece, după cum a relatat presa locală. Elena Neagu nu a negat relația de rudenie cu prefectul.
În august, Monitorul de Vrancea a surprins-o pe fosta directoare de spital strângând semnături și făcând campanie pentru PNL.
Președintele dă vina pe majoritatea PSD
Întrebat de Libertatea cât de credibili mai sunt liberalii când spun că vor reformă, după contraperformanța din acest an, președintele a evitat răspunsul și a dat vina pe PSD, ignorând cu totul faptul că nicio majoritate din Parlament nu i-a obligat pe liberali să pună asemenea “somități” în domeniul medical în posturi de conducere.
Argumentația este foarte simplă: atunci când vom avea o nouă majoritate care se va forma după alegeri în jurul PNL voi avea un Guvern cu care voi lucra foarte bine și mă voi implica personal pentru reformarea sistemului sanitar. Anul acesta am avut un Guvern minoritar, cu o opoziție majoritară, care controlează Parlamentul, care în loc să ajute Guvernul în combaterea pandemiei a tras permanent frâna de mână, a boicotat Guvernul, a schimbat Ordonanțele de Urgență când au ajuns în Parlament. Această majoritate PSD care și-a schimbat haina, dar năravul nu.
Klaus Iohannis, președintele României
Năravul PSD e molipsitor. L-au luat și alte partide
Dacă acapararea tuturor instituțiilor statului de către politic și numirile clientelare în funcții sunt doar năravul PSD e de discutat. La finalul anului trecut, pe când PNL abia preluase guvernarea, fostul primar al Timișoarei scotea porumbelul.
În urma unui scandal generat, coincidență, tot de schimbarea managerului pus de PSD de la Spitalul Județean Timiș cu unul pus de PNL, Nicolae Robu declara pentru Adevărul: “Nu vi se pare normal ca noua putere să îşi promoveze oamenii? Când vor fi concursuri se vor desfăşura conform legii. Când se fac numiri, se fac din echipa câştigătoare. Nu trebuie să i se reproşeze nimic (n.r. – fostului manager). Este pus altul la fel de bun, în speranţa noastră cel puţin la fel de bun, care face parte din echipa noastră. Ce spun eu gândesc toţi în politică, inclusiv cei care acuma cârâie. Ei gândesc chiar primitiv”.
Primarul nu a făcut decât să exprime pe șleau o realitate și un gând al tuturor membrilor de partid. Cum la fel de bine o făcuse, în trecut, PDL-ista Anca Constantinescu: “Ciocu mic, acum noi suntem la putere!”. Pentru Nicolae Robu și pentru mulți alți liberali, în noiembrie, venise vremea să fie ei la putere și nu aveau de gând să rateze vreo funcție publică.
“Să fie limpede: toți șefii interimari din județul Timiș vor fi schimbați. Noi îi schimbăm pe toți, să fie clar, toți cei puși interimar pe funcții vreau să-i schimbăm. Toți cei numiți politic, toți. Între două persoane la fel de bune, dar unul din echipa noastră, unul din echipa adversă, îl preferăm pe cel din echipa noastră”, a mai spus Nicolae Robu anul trecut, după venirea PNL la guvernare, potrivit presshub.ro.
Vlad Voiculescu: Examenul național nu e o soluție
În fond, fostul primar Robu avea dreptate. Până la organizarea unui concurs, ce criterii obiective pot determina numirea unui director de spital?!
“Examenul național e o ipocrizie, nu va rezolva problema de fond și anume ca examenele să fie pe bune. Avem deja o Școala Națională de Sănătate Publică ce organizează un curs pentru manageri. Numai că acest curs nu e obligatoriu de urmat înainte, ci după ce ești pus manager. Nici centralizarea spitalelor nu e soluția. Arată mai bine spitalele conduse de Ministerul Sănătății? Avem o ordonanță în vigoare care spune că managerul își prezintă public proiectul în fața comunității locale. E suficientă, dar nimeni nu o respectă”, a declarat Vlad Voiculescu pentru Libertatea.
Reformă cu început întârziat
Pe 29 mai, la Digi24, ministrul sănătății Nelu Tătaru promitea și el reforma mult așteptată.
“Este un obiectiv al meu de a depolitiza tot ce înseamnă management, am început cu o schimbare în organigrama Ministerului Sănătăţii, iar în următoarea lună vom vedea dispariţia unor direcţii, prin comasare, modificarea unor atribuţii (…), vor urma DSP-urile, iar în măsura în care legislaţia îmi va permite, poate nu acum, peste şase luni, voi trece şi la managementul spitalelor”.
Fix șase luni se împlinesc pe 29 noiembrie, luna aceasta, înainte de alegeri. Ca să fie credibili, liberalii nu ar trebui să aștepte votul oamenilor pentru o nevoie evidentă a societății românești.