Textele ei au și melancolie, și perspectivă. Acum câțiva ani a scris o carte minunată despre comunismul românesc, excelent documentată – „București. Praf și sânge” (a apărut la Polirom). Puțini autori români au reușit să îi facă un portret mai exact lui Ceaușescu.

Izolaționismul este moarteaIzolaționismul este moartea
Coperta cărții

Auzisem că a plecat mai departe prin Balcani și s-a stabilit în Albania. După o săptămână în Tirana, înțeleg foarte bine de ce ar vrea cineva să trăiască aici.

Și intrând într-o librărie superbă de lângă Opera din Tirana dau chiar peste o lucrare de Margo Rejmer: „Mud sweeter than honey. Voices of Communist Albania”, publicată acum trei ani la Londra.

Am cumpărat-o pe înserat și în zorii zilei următoare simțeam că am înțeles mult mai bine Albania și comunismul lui Enver Hoxha, un tiran izolaționist, mai criminal decât Ceaușescu și mai izolaționist chiar decât dinastia Kim din Coreea de Nord.

E un caz de manual despre ce face în politică izolaționismul: aduce sărăcie, mizerie, disperare și ură.

Albania sub Hoxha s-a închis în sine și s-a ruinat. E de ajuns să citiți paginile lui Margo Rejmer despre albanezii care au fugit din țară îndreptându-se către Bari, unde aveau să cunoască trădarea Occidentului. Căruia, desigur, nu îi păsa de suferința lor.

Am făcut cândva un interviu cu Slavenka Drakulic, care mi-a spus acest adevăr elementar și năucitor: Capitalismul nu este despre dreptate, este despre profit.

Oamenii estului au confundat libertatea cu dreptatea. Așa este.

Uneori e bine să ne revedem trecutul, fără patina de aur a nostalgiei. Anii 80 au fost cruzi, au fost brutali în România. Iar popoarele sunt complicele dictatorilor. E un fapt dureros, dar adevărat.

Sau dacă nu mai avem încredere în propriile amintiri, să citim măcar despre trecutul altor popoare.

Ce Dumnezeu, la aproape patruzeci de ani de când Zidul Berlinului a fost spulberat în căutarea libertății, vrem din nou în închisoare, în beznă, foame și teroare?! Suntem nebuni de legat cu toții?!

Democrația e grea și încă nu am învățat-o, drept dovadă că ne conduce pădurea prin interpuși și ne e premier Ciolacu, care într-o meritocrație era mâna a doua la tavan. Dar care e alternativa?

Regretatul medic psihiatru Ion Vianu, fiul lui Tudor Vianu, mi-a spus cândva într-un interviu: Patriotismul ăsta deșănțat la care vrem să ne întoarcem este moartea. Avea dreptate domnul Vianu.

Și izolaționismul tot moarte e. Și intrarea în sfera de influență rusească, aceea degrabă aducătoare de ceaiuri cu poloniu și plonjoane de la înaltele ferestre… 

Foto: Inquam Photos / George Călin

 
 

Urmărește-ne pe Google News

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.