ComenteazăUltimul sondaj de audiență radio, realizat în perioada 26 aprilie – 14 august 2021, arată că Radio România Actualități a avut o medie de 1.805.300 de ascultători pe zi (Daily Reach) la nivel național, conform măsurătorilor companiilor IMAS și Mercury Research.
Spre deosebire de audiențele TV care să măsoară zilnic (prin sistemul peoplemeter), programele radio sunt măsurate pe baza interviurilor din eșantionul reprezentativ, de trei ori pe parcursul unui an, în așa-numitele „valuri de măsurători”. În „valul de vară”, care a acoperit perioada concediilor și a relaxării restricțiilor COVID, Radio România Actualități (RRA) a ocupat locul al treilea la nivel național, după rețelele Kiss FM (2.356.900 ascultători pe zi) și Radio ZU (1.913.200).
O comparație a audienței RRA cu radiourile comerciale este incorectă, sunt „prăvălii” total diferite.
Să notăm că Societatea Română de Radiodifuziune a avut alocat de la stat un buget de 342,5 milioane de lei pentru anul 2021 și are în jur de 2.100 de angajați.
RRA se poate lăuda că este radioul cel mai ascultat din țară, pentru că are cea mai mare cotă de piață (12,9%), adică timpul de ascultare este superior radiourilor private. Mai precis, ascultătorii RRA (persoane cu vârste ridicate) alocă mai mult timp acestui post decât ascultătorii tineri ai rețelelor comerciale (Kiss FM – 10,5%, Radio ZU – 9,4%).
Față de valul de măsurători din primăvară (11 ianuarie – 25 aprilie 2021), RRA a pierdut 68.200 de ascultători în măsurătorile din vară. Nu este o pierdere îngrijorătoare, pentru că vara consumul de radio scade. Chiar și așa, RRA și-a conservat nucleul dur de ascultători, dar această performanță ține mai degrabă nu de calitatea programelor, ci de vârsta înaintată a publicului.
După gustul meu de ascultător fidel al postului public Radio România Actualități, programele jurnalistice sunt corecte, redactate îngrijit, dar cuminți, cu un aer stătut, unele chiar de umplutură (banalități). Cred că le lipsește elementul de memorabilitate. Radiojurnalele și buletine de știri acoperă, într-adevăr, actualitatea internă, dar numai din perspectiva autorităților centrale, și externă (conform fluxurilor internaționale de presă).
Fiind un serviciu public, RRA se poziționează (comod) ca o tribună a autorităților, a partidelor politice, adică, ce-a spus premierul, ce-a declarat președintele țării, ce-a zis un ministru, cum a reacționat opoziția și astfel știrea este gata!
Aceeași practică jurnalistică este folosită și de corespondenții locali, care transmit, mai cu seamă în emisiunea „Reporterii actualității” (orele 13.15 – 15.00), tot felul de știri din teritoriu fără relevanță, împănate cu o droaie de cifre, dar fără concluzii puternice, memorabile, relevante, având drept sursă autoritățile locale (primărie, poliție, prefectură, agenții). Pe de altă parte, corespondenții externi din Italia, Franța, SUA, Rusia și Israel, transmit niște materiale expirate în comparație cu viteza știrilor care circulă pe internet.
Poziționarea jurnalistică a RRA poate părea corectă, respectând Legea de funcționare a radioului public, ceva de genul: noi suntem echidistanți, informăm publicul despre declarațiile și măsurile luate de autorități, ne facem datoria, suntem diferiți de restul pieței radio! Într-adevăr, poziționarea este fără reproș.
Numai că jurnalismul acesta oficial, călduț, la umbra autorităților (stăpânii politici), a devenit o rutină, fiind irelevant, plictisitor, o marcă RRA.
Nu-mi amintesc ca reporterii radioului public să fi livrat publicului vreo anchetă jurnalistică, o investigație, o cercetare, nu neapărat în mediul politic (acolo nu au voie, că sunt stăpânii!), și nici în mediul privat (nu interesează zona asta). N-am ascultat vreo exclusivitate furnizată de postul public care să bubuie, cum să spune, să fie preluată de alți jucători din presă. Este evident că investigația jurnalistică nu face parte din activitatea RRA. E simplu de înțeles: frica!
Controlul politic coboară ca o picătură de otravă din straturile înalte ale structurilor de conducere până la ultimul reporter.
Până la urmă, nu-i poți cere lui Alexandru Lancuzov, freneticul reporter care ne informează, în fiecare dimineață, care sunt șoselele din țară blocate din cauza accidentelor (trei răniți, doi morți) sau care sunt podurile la care se execută reparații, să facă investigații legate de licitațiile din construcțiile infrastructurii, de exemplu, sau un reportaj complex de pe un șantier!
Nu-i poți cere Danielei Petrican, cea mai slabă realizatoare a „Matinalului” (părerea mea!), să nu mai citească tot felul de comunicate și știri despre o expoziție chinologică de la Craiova sau despre „performanța” echipei de fotbal din Tahiti și să se abțină să mai ofteze și să se plângă de vremea de-afară, de parcă ar fi o activistă a schimbărilor climatice (generația „fulg de nea”).
Singurul merit al realizatoarei Daniela Petrican și al celorlalți colegi de la „Matinal” este că se trezesc cu noaptea în cap pentru a ajunge la radio ca să citească cu voluptate temperaturile furnizate de ANM în diferite orașe ale țării. Dar să nu ne pierdem în detalii! Sunt numeroase știri care îmi intră pe-o ureche și îmi ies pe cealaltă, înainte să le fi terminat crainicul de citit.
Este de-a dreptul uluitor (scandalos?) că radioul public nu a reușit până acum să obțină un interviu în exclusivitate cu președintele Klaus Iohannis.
În schimb, am auzit (și m-am amuzat) cum, în dese rânduri, în timpul Radiojurnalelor, când crainicul citea zelos o știre, să fie întrerupt programul… „dăm legătura la Palatul Cotroceni unde președintele Klaus Iohannnis face o declarație de presă”. Această grabă seamănă cu executarea unui ordin, pentru că ordinul se execută, nu se discută!
Majoritatea interviurile realizatorilor RRA cu diferite autorități, fie că sunt politicieni, fie că este Arafat sau Gheorghiță, sunt realizate cu bunăvoință, ca la restaurant: chelnerul servește ce comandă clientul! N-am pretenția unor interviuri obraznice sau la „baionetă”, dar servilismul și cumințenia celui care pune întrebările sunt evidente. Iată o mostră de interviu în care realizatorul nu și-a făcut temele (documentarea) și-l lasă pe Sorin Mierlea, șeful Protecției Consumatorului, să-și desfășoare agenda! Întrebările sunt penibile.
Nu am dovezi, dar părerea mea de ascultător este că aceste interviuri par să vină la ordin, adică autoritatea respectivă dorește să aibă expunere, să-i fie auzite cuvinte, iar radioul public execută.
În schimb, când interviurile sunt cu actori, cantautori, rapsozi, mari sportivi și alte vedete, realizatorii au o atitudine excesiv de admirativă, de-a dreptul lingușitoare, cad pe spate, nu mai contează întrebările, ci lustruirea persoanei în cauză.
Cum se lustruiește imaginea „clientul” s-a văzut în cazul Nicolae Ciucă – Radu Dobrițoiu. Aceste practici, marca RRA, sunt greu de schimbat, pentru că oamenii de acolo sunt greu de schimbat.
În fapt, programele RRA, după gustul meu de ascultător, sunt înțepenite, bătrânicioase, cu vădite urme ale „moștenirii comuniste”, pentru că până-n 1989, radioul public a fost vocea propagandei comuniste. Tânăra generație de realizatori și șefi, așa cum a fost angajată în radio, parcă mai mult pe pile decât pe bune, a urmat o școală bătrânească de presă, transferul de la „părinți la copii și neamuri”.
Dacă se face la ordin (politic), jurnalismul este un serviciu. Doar curajul scoate jurnalismul din anonimat și rutină. Din această perspectivă, RRA este un radio de funcționari.
Să revenim la audiențe, adică la cifrele care nu pot fi contestate. Sondajul din vară arată că mai mult de jumătate (52,8%) din audiența zilnică a postului este formată din persoane cu vârste de peste 60 de ani. Circa 21,8% din audiență este reprezentată de români cu vârste între 50 și 59 de ani. Trăgând linie: 74,6% din audiența RRA are peste 50 de ani. Pentru tânăra generație, postul public nici nu există: 4,2% sunt persoane cu vârste între 18 și 29 de ani și 5,8% cu vârste între 30 și 39 de ani. Românii cu vârste între 40 și 49 de ani dețin o cotă de 14,6%.
Să mai notăm și alte cifre relevante din profilul ascultătorilor RRA:
Sexe
Bărbați: 57,1%
Femei: 42,9
Educație
Studii primare – 20,5%
Studii medii – 39,8%
Studii superioare – 39,5%
Statutul profesional
Activi – 42%
Inactivi (pensionari, casnice, șomeri) – 58%
Rezidență
Urban – 63%p
Rural – 37%
Regiuni
Transilvania – 20,48%
Crișana și Maramureș – 6,4%
Banat – 4,22%
Oltenia – 8,23%
Muntenia – 23,97%
Dobrogea – 3,02%
Moldova – 22,68%
București – 11%
Oamenii pe care partidele politice i-au trimis în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, printre care Maria Ţoghină, Ruxandra Săraru, Radu Herjeu (un model clasic de oportunism), Radu F. Alexandru, Mircea Pospai, Annamaria Bodocz sau noul său președinte, Răzvan Dincă, nu prezintă nicio speranță că radioul de stat va fi reformat în următorii ani. Radioul va rămâne sub controlul politic, publicul va rămâne docil pe frecvențe și va înghiți ce i se oferă, toată lumea va fi mulțumită!