Alegerile parlamentare de duminică, 1 decembrie, au desenat o nouă configurație a Legislativului. Rezultatele oferă posibilitatea creării unui guvern pro-UE și pro-NATO, chiar dacă partidele extremiste/suveraniste vor avea mai mult de o treime dintre parlamentari.
Procedurile de finalizare a constituirii noului Parlament pot fi accelerate și practic Klaus Iohannis poate solicita convocarea acestuia pentru depunerea jurământului de către noii deputați și senatori.
Termenul stipulat de Constituție pentru convocarea noului Legislativ este de maximum 20 de zile de la data alegerilor. Dacă rezultatele vor fi publicate la sfârșitul acestei săptămâni, noul Parlament poate fi convocat și depune jurământul până pe 10-11 decembrie, iar un nou guvern poate fi votat în câteva zile. S-ar evita astfel posibilitatea ca un nou președinte care nu este susținător al parcursului pro-UE și pro-NATO să aibă posibilitatea de a nominaliza premierul.
Există mai multe variante care, matematic, pot duce la formarea unui nou Executiv. PSD, PNL, USR și UDMR vor avea (prin redistribuire) aproximativ 62% din numărul total de parlamentari.
Formula PSD/PNL/UDMR plus susținerea USR și a reprezentanților minorităților naționale poate fi cel mai ușor de realizat. Cele trei formațiuni au mai guvernat împreună, iar programul de guvernare și negocierea portofoliilor s-ar face rapid. USR va putea sprijini în Parlament formarea noului Executiv, iar apoi din opoziție să fie o contrapondere atât la noua majoritate parlamentară, cât și la opoziția reprezentată de extremiști. Va fi un guvern minoritar, 47-48% din numărul de aleși, însă PSD are capacitatea de a-și asigura o parte din voturi, pe anumite proiecte legislative, de la unii dintre deputații și senatorii AUR.
Există și varianta unui guvern minoritar de dreapta PNL/USR/UDMR, însă fragilitatea acestuia, aflat mai tot timpul la mâna PSD nu ar aduce coerență guvernării.
Formula majoritară cu toate cele patru partide democratice în guvern este mai greu de realizat atât din punctul de vedere al timpului necesar negocierilor, cât și al divergențelor doctrinare, între PSD și USR fiind diferențe majore de abordare a direcțiilor de guvernare (exemplu Programul Anghel Saligny). În plus, având toate partidele democratice în coaliție, suveraniștii vor avea capacitatea să devină și mai puternici în 2028.
Așadar, Constituția îi permite lui Klaus Iohannis să pună acest scenariu în practică, astfel încât, viitorul președinte (Călin Georgescu sau Elena Lasconi) să fie nevoit să accepte o formulă guvernamentală deja existentă. E nevoie doar de un lucru, ca președintele Iohannis să pună osul la treabă!
Vezi rezultate exit poll alegeri parlamentare 2024 și urmărește rezultatele alegerilor pentru Parlamentul României!
Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.
sormar • 02.12.2024, 10:50
Cea mai mare greşeală a USR ar fi să intre ca a treia roată într-o coaliţie cu un PSD nereformat şi cu niciun chef de reformare, după cum am văzut azi noapte primele declaraţii ale lui Ponta şi Tudose. Nu ar face decât să se compromită şi mai mult, toate măsurile nepopulare vor fi puse în cârca lor şi a PNL-ului. Aşa mai bine stai frumos în opoziţie, că e nevoie şi acolo de o poziţie echilibrată, că de la suveranişti nu mă aştept decât la circ, cu personaje gen Garcea, Becali în parlamentul României. Cât despre Klaus, mi-a plăcut partea aia cu să treacă la muncă, ceea ce este imposibil pentru el. Nu cred că va avea el curaj să-şi asume desemnarea unui nou prim-ministru.
BONY • 02.12.2024, 10:28
Intr-o democratie originala ca a noastra se poate face orice,totusi presedintele si parlamentul actual sunt aproape ,,fosti'' si nu este normal ca pe langa ,,greaua mostenire'' sa mai lase si parte din viitor ca mostenire la fel de grea...