Un om politic ar trebui să fie capabil să genereze politici publice. Să ia o problemă din punctul a și să o ducă în punctul b, la rezolvare, fără să o treacă prin parandărăt, nepoți, amante, șpăgi, abuz în serviciu și influențe oculte.
Să rezolve o problemă concretă, să facă serviciu public într-un mod transparent și generos, cu empatie și capacitate autocritică. Să fie în stare să învețe, să progreseze. Să n-aibă școala făcută pe sărite la stabilimente de spatele blocului. Să nu poarte stelele altora, să nu fie marionete, să nu răspundă la comenzi, să nu facă târâș pe coate, dacă o cer pădurile. Să te uiți la ei și să vezi că sunt chiar ei. Că au substanță, verb, coloană vertebrală, viziune, caracter. Greu!
Românii au ales un președinte care în zece ani tot n-a trecut de „peroadă”. Și un cimpanzeu dresat își însușea până acum un vocabular mai bogat decât al voiajorului de la Sibiu. Dar na – atât s-a putut.
Un președinte bun ar trebui să slujească numai și numai cetățeanul, nu să facă sluj la penali și nici să se bălăcească alături de dânșii în piscină.
Acum, hai să fim o clipă serioși!, ce politică publică în afară de vrăjeală în formă continuată a fost în stare să facă alde Marcel Ciolacu?! Fostul viceprimar al Buzăului poartă o pălărie cu zece numere mai mari. El e la nivel de clasa zero la limba engleză, dar vrea să meargă prin cancelariile occidentale și să vorbească în numele României.
Există însă și lucruri la care – au arătat dându-se în bâlci în ultima lună – candidații se pricep. Poți să îi folosești în alte scopuri. Cred că dacă îi dai un șarpe de desfundat wc-ul face treabă Marcel de la Buzău. Și dacă îi pui un șorț și-l trimiți la carmangerie s-ar descurca.
Iar Șică Orban e bun spre dimineață, când vine cheful de un șlagăr de odinioară la chitară. Cântă „Epilog” de la Vama Veche de n-ai treabă cu Șică. Cristian Diaconescu e atât de plat încât ar putea fi folosit la lecțiile de geografie când vrei să arăți pe hartă Belgia & Olanda.
Madam Lasconi, care a arătat că poate fi un primar cu rezultate într-o localitate mică spre mijlocie, dar în niciun caz un președinte de țară, poate fi folosită pe post de coach motivațional. Are discurs de vânzătoare de teleshopping, atinge ecranul acum, de ce nu sună telefonul, eu vreau să sune! Și în tot timpul acesta cruce mare la vedere, să vadă credinciosul creștina etalată à la madam Vrânceanu-Firea-Pandele, doar că mai de centru-dreapta, modern, așa.
Gică Simion e bun dacă ai peluză și galerie. Dacă n-ai, poate fi folosit și pe post de sperietoare de ciori, dacă tot a fost retrasă la depoul democrației Șoșoacă. Dă gură la dăunătorii de culturi cu gesturi largi – și dăunătorii pleacă.
Mircea Geoană e un excelent diplomat, în sensul de geantă în care poți să ții diverse. Poți să ții și ceasuri de la Vanghelie care este, dacă se primește.
Kelemen Hunor înțeleg că îți poate vindeca animalele domestice, dacă dă năpasta în dânsele, așadar iată: utilitate!
Generalul Ciucă l-am văzut cu toții la Dinescu: e bun de ajutor de bucătar. Ba chiar sunt șanse însemnate să cunoască mai bine tainele ostropelului decât geopolitica.
Carevasăzică, nu-s oamenii de vină, sunt doar nepotriviți. Concluzia? Concluzia e că urmează alți zece ani pierduți – căci țara, ca peștele, tot de la cap se împute.