18 comentariiAleasă președintă a partidului cu o largă majoritate, Elena Lasconi a știut de la votul pentru Biroul Național al USR că va avea de gestionat majorități conjuncturale în forul de conducere al formațiunii. Însă numeroasele opinii pe subiecte privind activitatea din partid s-au transformat treptat în săgeți și atacuri sistematice la adresa noii șefe a USR.
Din rândul celor care contestă tot mai des s-au evidențiat două persoane – Ionuț Moșteanu și Dominic Fritz, care teoretic par în unele poze că sunt lângă Lasconi, dar în realitate critică demersurile acesteia. Ionuț Moșteanu, lider de grup al deputaților și fost purtător de cuvânt al USR, a făcut parte la Congres din echipa „USR Unit”, în timp ce Lasconi era din „USR Reconstrucție”.
Încă de la primul Birou Național în noua formulă, Moșteanu a fost primul care a ridicat mâna împotriva lui Lasconi, opunându-se noilor schimbări, cum a fost cazul propunerii Cristinei Prună ca purtătoare de cuvânt. Potrivit surselor Libertatea, tot Moșteanu a criticat aducerea consultantului american despre care a spus că este „din era pre-internet”.
Cel mai recent exemplu cu Moșteanu ca opozant a fost când Elena Lasconi a afirmat că l-ar pune pe Ilie Bolojan premier, dacă ea ar fi aleasă președintă a României, pe motiv că sunt suficiente exemple de oameni performanți în partid. De altfel, o altă persoană destul de vocală împotriva lui Lasconi, adică Clotilde Armand, a și precizat pe unul din grupurile de WhatsApp ale conducerii USR că ar fi trebuit menționat Cătălin Drulă ca variantă de premier. Adică exact liderul de partid care a dus formațiunea la 8,71% la europarlamentare, într-o formulă de alianță.
Prin mișcarea făcută de Lasconi, șefa USR a arătat cel puțin două lucruri: a) disponibilitatea la dialog cu un partid mai bine ancorat în teritoriu și probabil principala formațiune pentru negocieri; b) alegerea celui mai votat lider de CJ din România, care nici nu face parte din grupul restrâns al conducerii PNL, ceea ce înseamnă că nu e asociat cu gruparea Ciucă/Bode.
Acest lucru nu l-au înțeles Moșteanu și Armand, care contestă modul de comunicare al Elenei Lasconi, cu un sprijin discret spre absent de cele mai multe ori, deși alegerile din noiembrie-decembrie sunt cruciale.
Moșteanu e și cel care controlează filiala Argeș. La ultimele alegeri a candidat la Primăria Pitești dar a luat doar 9.957 de voturi (18,32%), într-un oraș cu 136.870 de votanți. În schimb, Lasconi și-a câștigat primăria cu 9.203 voturi (69,58%), într-un oraș de cinci ori mai mic.
Unii colegi îl suspectează de înțelegeri ascunse cu PSD. De asemenea, surse liberale susțin că Moșteanu a făcut jocurile PSD la ultimele locale, în condițiile în care a pus candidați puternici acolo unde social-democrații erau pe cale să piardă funcția de primar, pentru a diviza voturile dreptei.
Un al doilea contestatar, văzut ca o extensie a grupării Drulă-Barna (de altfel Drulă l-a și propus ca succesor al său) e Dominic Fritz, primar al Timișoarei. Fritz a fost principala voce din partid care a criticat încercarea lui Lasconi de schimba modul de alegere a listei pentru viitoarele parlamentare, adică prin vot popular al membrilor, nu prin delegați.
În timp ce delegații pot fi controlați, totalitatea membrilor nu, ceea ce ar duce la pierderea influenței diferiților lideri locali, care în primul rând urmăresc să prindă ei un loc pe listă.
Dominic Fritz în sine e un caz cel puțin interesant. Față de alți primari USR de orașe, Fritz nu s-a confruntat cu atacuri ale PSD așa de intense, cum a fost cazul lui Lucian Stanciu-Viziteu, Clotilde Armand sau Allen Coliban. De altfel, PSD nici nu și-a pus candidat, ci l-a susținut pe liberalul Nicolae Robu, iar implicarea social-democraților în alegerea fostului primar PNL a fost mai mult decât discretă.
Potrivit surselor Libertatea, nici liberalii nu s-au așteptat la un sprijin prea mare al PSD, fiind de la început discutat faptul că între Fritz și Alfred Simonis, președinte PSD Timiș și nou șef de CJ, există o bună colaborare. Dovada e că imediat după realegere, Simonis a promis sprijin în Consiliul Local, în timp ce liberalii, prin vocea interimarului Vasile Blaga, au zis că trebuie să cumpănească înainte de orice formă de sprijin pentru Fritz.
Lunga tradiție a devorării președinților
Elena Lasconi nu poate spune că are parte de un tratament preferențial. În USR, tradiția punerii de bețe-n roate în cazul șefului de partid are o istorie de șapte ani, debutul fiind la scurt timp de înființarea Uniunii. Ales președinte pe 13 mai 2017, Nicușor Dan și-a dat demisia pe 1 iunie, după ce forul executiv al formațiunii a decis să se poziționeze oficial contra referendumului pentru familia tradițională. La acea vreme, Nicușor Dan ceruse ca partidul să nu se poziționeze clar, pentru că nu voia o ruptură între conservatorii și progresiștii din partid, mai precis să evite etichetarea USR ca partid progresist.
Următorul președinte care a căzut în vâltoarea internă de partid a fost Dan Barna. Spre deosebire de Nicușor Dan, Barna a rezistat patru ani ca președinte, adică până la prima confruntare internă cu un adversar mai bine cotat, adică Dacian Cioloș. Deși plecase ca favorit, pe 1 octombrie 2021 a Barna a pierdut în competiția cu Cioloș. De menționat că Barna a fost singurul care a plecat în urma pierderii funcției la urne, nu prin demisie.
Dacian Cioloș n-a apucat să vadă vara următoare. Din cauza opoziției interne, în condițiile în care grupul celor care fuseseră alături de Dan Barna era mai puternic, Cioloș a demisionat de la șefie pe 8 februarie 2022. Interimar a venit Cătălin Drulă, fiind cel mai votat vicepreședinte din USR.
Iar din interimar, Cătălin Drulă a reușit să câștige la pas șefia formațiunii, cu peste 70%, în iulie 2022. Însă și Drulă, dintr-o speranță a formațiunii pentru anii următori, a ajuns unul din groparii partidului. Dacă în noiembrie 2023, conducerea de atunci a USR arăta că alături de PMP și Forța Dreptei pot lua 22%-24% la alegerile din vară, rezultatul final a fost catastrofal: 8,71% la europarlamentare.
Mai mult, prin mișcarea tactică gândită, de alianță de trei partide, scorul slab a făcut USR să rateze și unele CJ-uri, pentru că a avut sub 8%. Și asemenea cazuri sunt Teleormanul, Călărași, Olt, Mehedinți, Suceava, Bistrița Năsăud sau Bihor.
USR bate țara la pas, echipa Drulă-Barna discretă
În timp ce Elena Lasconi este în mișcare tot timpul pentru a se face cât mai cunoscută și pentru a atrage susținere, cei care nu sunt din grupul de apropiați politic, cum sunt Cătălin Drulă și Dan Barna, nu vin cu mesaje de sprijin. Aspectul a fost sesizat și de activistul Valeriu Nicolae, cel care în 2020 a fost la un pas de a intra ca independent în Camera Deputaților: „Până acum oamenii cei mai inteligenți și cu cele mai bune realizări personale din USR nu au ajutat deloc campania doamnei Lasconi. Au părut că abia așteaptă să îi dea în cap”, scris zilele trecute Nicolae pe pagina sa de Facebook.
În schimb, Elena Lasconi se împarte între vizite la festivaluri de muzică, mânăstiri și târguri, când nu are întâlniri cu diferiți ambasadori. Chiar weekendul trecut a mers la Posada Rock 2024, festival de muzică rock desfășurat în Câmpulung, localitate unde e primar. Timp de aproape două ore a stat Lasconi în festival, unde a înmânat și premiul echipei câștigătoare. Cu crucea la gât, îmbrăcată în negru, cu o vestă cu numele unei trupe foarte cunoscute, Lasconi a prins la public, cei prezenți fiind atrași de venirea edilului, nu invers, în căutarea unei băi de mulțime pre-aranjate.