Oamenii vor modificări și completări la Legea pensiilor militare de stat, o veche durere și problemă, una din hibele sistemice ale drepturilor militarilor. Oricât de mare ar fi protestul, influența străzii va fi redusă. Cel mult, asociațiile vor fi chemate la încă o cafea la minister. Ca să discute „opțiuni realiste” și Angel Tîlvăr să-i asigure de „întregul respect”, de „deschiderea necondiţionată şi permanentă la dialog”, de „dorinţa de a găsi împreună soluţii”. Așa s-a întâmplat prin mai, când începuse marea căldură (meteo).

În treaba cu respectul și dorința, ministrul civil a fost acompaniat și de șeful SMAp, generalul Vlad, iar un secretar de stat (PSD) a filosofat despre adevăr și avans procedural. Au rămas cu filosofia și sentimentul, că de avans nici vorbă.

Nu mai târziu de 23 octombrie, guvernul s-a spălat pe mâini cu mult săpun juridic de ultimele modificări propuse la Legea 223/2015 (care aparțin chiar partenerului de guvernare, PNL) și a dat leapșa unui parlament care deja se află pe ultima sută de viață. Să decidă „cu privire la oportunitatea adoptării inițiativei legislative”. Care parlament a dat un termen atât de lung de dezbatere publică încât e clar că doar legislativul succesor va continua procedura. Dacă o va continua. Aceeași soartă o va avea o altă modificare a Legii 223, care privește tot actualizarea soldei de grad a rezerviștilor, rămasă dosită la o comisie de la Cameră. 

De ceva vreme încoace nu a fost ministru al apărării care să nu fi emis vorbe nobile despre cum trebuie să fie în mod corect pensiile militare. Un sistem profund perturbat de borna de timp 2017 și de ordonanța „LO Vasilescu” (cunoscătorii știu despre ce e vorba). 

„Ceea ce există, la acest moment, în rândul pensionarilor militari, este o inechitate provocată de frecventele modificări legislative din acest domeniu, după 1990. Nu vom avea un sistem de pensii militare echitabil atât timp cât nu vom avea o corectă lege a salarizării personalului din sistemul de ordine și siguranță națională”. A spus un fost titular al Apărării și fost șef de top în PSD. Sună bine în urechi. Aș mai putea înșira o colecție de bune-intenții în materie, inclusiv bâlbâielile dlui Ciolacu despre cum va face dreptate rezerviștilor în comun cu dl Ciucă.

Adevărul însă este că nu sunt nici forță, nici voință, nici dorință din partea celor care ar putea să dea cu mătura și să reașeze pe baze sănătoase, echitabile pensiile militare. Să zicem voința de a face ceva simplu: abrogarea ordonanței LOV. Să zicem determinarea de a face ceva esențial: conceperea și trecerea unei legi a pensiilor militare noi 100 la sută, inspirată deștept din legislația similară a statelor NATO. E drept, necesită un efort suplimentar de asimilare și înțelegere. 

Altfel, povestea pensiilor militare va rămâne o leapșă eternă, sau eșuată în prostia zisă cu repetiție că sunt „speciale”.

Închei prin a-l cita pe generalul de flotilă aeriană Cătălin Micloș, primul general dintre piloții de F-16, un general activ, care a vorbit (întrebat fiind) despre toata tevatura cu pensiile militare: „Din punctul meu de vedere, vorbim de un contract social. Știm că militarii au restricții de la drepturile fundamentale, pe care le are orice alt cetățean. Ar fi un aspect care trebuie compensat într-un anumit fel. Că ne place cuvântul special, nespecial, de serviciu, în principiu, cred că (…) acest contract social trebuie respectat într-o formă sau alta”. Un general făcut pe merit e greu de contestat.

Foto: Inquam Photos / Gyozo Baghiu

Urmărește-ne pe Google News