14 comentarii- În conferința de presă de miercuri, precum Vîntu în altă perioadă, Assen Hristov a amenințat explicit că ei vor face investigații, nu că îi va investiga statul pe ei.
- Semnificativ este faptul că patronul Euroins a atacat exact oameni din departamentele din ASF și SRI care fac control asupra companiilor și previn spălarea de bani, departamente care ar trebui să protejeze cetățenii ca firmele să nu facă ce vor cu banii asiguraților.
Falimentul demarat la Euroins este cel mai recent din seria de spectaculoase prăbușiri ale unor mari jucători de pe piața de asigurări. Patru lideri RCA au fost trecuți în insolvență în ultimii 8 ani. Costurile suportate de stat, deci de noi toți, în ultimă instanță, sunt exorbitante – în cazul City Insurance, Fondul de Garantare a Asiguraților a plătit circa 130 de milioane de euro pentru un sfert din cererile depuse, iar în cazul falimentului Euroins se estimează că acesta va costa între 250 de milioane de euro și un miliard.
Vorbim de companii foarte mari de pe o piață de 3 miliarde de euro pe an, nu de niște firme obscure de apartament. Cum a fost falimentul lor posibil, sub nasul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF)?
Ce scot la iveală aceste falimente? Și ce lecții putem trage pentru viitor?
Ce pățea o companie mică sau medie care refuza să dea actele la control, precum Euroins?
Un lucru sare în ochi de la o poștă – slăbiciunea statului român și a instituțiilor sale. Aflăm, bunăoară, că Euroins, companie bulgară, a făcut intervenții pe lângă Guvernul României la nivel de vicepremier al Bulgariei, și ea o țară cu instituții captive. O spune în direct la TV un oficial al statului român.
Totodată, compania a sfidat autoritățile române, refuzând să predea către ASF o parte din documente, pentru ca, într-un final, tot ea să anunțe că va da statul român în judecată pentru că ASF a suspendat chipurile ilegal licența companiei.
Orice mică firmă, sau medie, știe că dacă face acest lucru, ascunde actele la control sau face o raportare paralelă către stat, este imediat penalizată, iar administratorii ajung în fața justiției.
Ziarul „Adevărul” a scris că Euroins avea chiar o aplicație paralelă, ilegală, de raportare către stat.
Asta însă i s-a permis unei companii care a încasat mai mult de 500 de milioane de euro în ultimul an închis financiar: 2022.
Patronul Euroins a atacat exact oamenii din ASF și SRI care fac control și previn spălarea de bani
În cea mai recentă apariție, o conferință de presă derulată luni, Assen Hristov, unul dintre acționarii importanți ai Euroins, a numit ridicarea dreptului de a funcționa și decizia de insolvență „un atac al unei haite”.
Patronul Euroins a enumerat, de pildă, oameni din ASF care fac controlul la companii și cei care fac în SRI prevenirea spălării banilor. Nu știm dacă cel numit e chiar din SRI, dar e semnificativ că a atacat exact domenii care țin de prevenția pe care o îndeplinește statul, ca să apere cetățenii de traficul făcut cu banii încasați de la ei.
Răstimp, o instituție-cheie a statului român, Parlamentul, nu a reușit să-i convingă decât de două ori pe șefii ASF să vină să discute – prima dată în septembrie, 2021, când City Insurance a fost băgată în insolvență și a doua oară pe 20 martie 2023, după episodul cu iz de deja vu al insolvenței Euroins.
De ani, DIICOT și Parchetul General nu fac nimic pe piața asigurărilor
România e o țară cu instituții impotente și capturate de o mână de privați puternici, indivizi sau firme, care controlează statul, în loc să fie controlați de stat. Așa cum scria Libertatea, în toate statele de drept, o fraudă financiară de proporții se lasă cu administratori și directori ridicați instantaneu și cercetări penale.
Nimic de genul acesta nu se întâmplă la noi, unde în cele două dosare deschise de DIICOT în cazul City Insurance nu s-a găsit deocamdată niciun suspect, iar în cazul Euroins Parchetul General, unde s-au înregistrat trei plângeri în ultimul an, nu a reușit să strângă probe pentru a pune pe cineva sub acuzare!
Instituțiile statului de la cel mai înalt nivel sunt neputincioase, sau și mai rău, sunt tratate ca niște marionete de către o companie privată, care în plus, deși se știe cu musca pe căciulă, amenință sfidător presa liberă cu procese pentru că a îndrăznit să informeze opinia publică despre frauda practicată.
Cârdășia dintre politică și afaceri a dus la situația în care o firmă amenință că ea va investiga statul
Euroins denotă astfel o atitudine de jupân țâfnos, care tratează guvernele ca pe niște argați și se stropșește la libertatea de exprimare. În plus, Assen Hristov a amenințat explicit că ei vor face investigații, nu că îi va investiga statul pe ei. Cum s-a ajuns aici?
Slăbiciunea instituțiilor statului este, în mare parte, rezultatul unor cârdășii obscure dintre mediului de afaceri și politică.
E suficient să ne uităm la cine sunt patronii de la City Insurance – cumnatul lui Adrian Năstase, apropiați ai serviciilor secrete sau la cine și cum sunt numiți oamenii în poziții-cheie de la ASF.
Cazul Golovatic de la ASF
Impresia pe care ți-o lasă e de balaur cu nenumărate și nevăzute capete, ce comunică coordonat între ele. Rezultatul e un rău dublu: incompetență și lipsă de responsabilitate. Ești numit pentru că ești în cârdășie cu cine trebuie și apoi nu ești tras la răspundere din fix același motiv.
Să luăm cazul lui Florin Golovatic, director al Direcției de Supraveghere și Control la sectorul Asigurări-Reasigurări de la ASF din 2016, sub mandatul căruia au dat faliment 3 mari companii de asigurări (Astra, Carpatica și City). Merită reamintit doar că în 2017 ASF a scos compania City din procedura de monitorizare, ceea ce a avut drept consecință o creștere a cotei de piață a companiei.
În acest fel, statul român, prin ASF, a „avizat” practic activitatea frauduloasă a companiei, oferindu-le românilor un măr otrăvit pe care a pus eticheta „Bun de consumat”.
Cine a răspuns pentru asta? Florin Golovatic a fost retrogradat la statutul de analist financiar după falimentul City, apoi, un an și jumătate mai târziu, în decembrie 2022, a fost numit din nou director.
Mai mult, ASF a nu a indicat nicio analiză pe care să o fi realizat pentru a explica cele întâmplate și care să propună o serie de măsuri pentru a împiedica un al patrulea faliment consecutiv.
Faliment care, inevitabil, a venit și pentru care plătim cu toții din buzunarul nostru. Și ca și cum asta nu ar fi de ajuns, nu foarte departe deputatul PNL, Florin Roman, a depus în Parlament o inițiativă legislativă care oferă impunitate penală și civilă conducerii ASF!
Populismul nu e soluția, ci va slăbi și mai mult statul
Parlamentarii AUR au venit la audierea ASF în comisiile Senatului cu pancarte pe care scria „Atenţie! Instituţie inutilă!”, „ACUM la Parlament! Demisia şi desfiinţarea acestei instituţii inutile”.
Ca de multe ori, AUR preia o furie legitimă și o duce într-o direcție pe care nu o putem califica nici măcar ca fiind populistă, pentru că e de-a dreptul irațională.
Contrar a ceea ce susține AUR, cele două falimente recente, al City și Euroins, subliniază mai mult decât oricând nevoia de control și reglementare. Frauda de proporții a celor două companii a fost posibilă tocmai pentru că nu s-a exercitat un control autentic.
O ASF depolitizată și întărită, nu desființată
Controlul trebuie întărit, nu eliminat, iar ASF trebuie reformată și profesionalizată, nu desființată. În lipsa oricărui control, riscul de fraudare a clienților va fi și mai mare. Firme secretizate, înregistrate prin paradisuri fiscale și prestidigitații financiare și juridice complexe, specifice capitalismului global, fac imposibil pentru clientul de rând luarea unei decizii informate, în cunoștință de cauză, iar riscul de abuz e uriaș.
Lecția falimentului Euroins și City nu e aceea că trebuie să desființăm ASF sau alte instituții de control, așa cum probabil cred mai mulți, nu doar populiștii de la AUR.
Urmare a unor campanii agresive de delegitimare a statului, s-a încetățenit la noi ideea că privatul e bun și statul e rău. Prin urmare, cu cât statul e mai mic, cu atât e mai bine pentru privat și pentru cetățeni. Dar realitatea e că avem un stat slab.
În Vest, cu anumite excepții, companiile respectă statul; la noi, instituțiile statului sunt încălecate pe toate părțile și folosite în propriile interese de cei puternici, în detrimentul cetățeanul obișnuit și al binelui comun.
În mod ironic, acest stat abuziv e confundat cu un stat puternic, oamenii cerând și mai puțin stat, când de fapt ce avem noi nevoie e un stat puternic, capabil să ne apere de excesele celor puțini, dar extrem de influenți. Câtă vreme nu vom înțelege că singura soluție e un stat puternic, cu instituții competente și independente, dezastre precum cele de la City și Euroins se vor repeta.