Când a ajuns, după Revoluția din decembrie 1989, la Palatul Brâncovenesc, Lenin poate sperase să găsească și ceva alinare la scriitorii proletcultiști ce-și avuseseră casa de creație în Vila Elchinghen, în apropiere de palat. Dar de unde să știe ditamai statuia că respectivii deveniseră apostoli ai democrației exact în zilele în care dânsa, statuia, cobora în huiduieli de pe soclu.
Au trecut deja decenii de atunci, dar stafia părintelui bolșevismului sovietic încă mă bântuie prin curtea și birourile de la Mogoșoaia, travestindu-se când în sinecurist penelist, când în manager cu competențe dubioase, când în fanatic religios care încă n-a învățat prea bine cele zece porunci.
Povestea zilelor noastre a izbucnit pe neașteptate. O expoziție de pictură vernisată abia pe 24 iulie și care trebuia să mai zăbovească în galeria de la parterul Palatului Brâncovenesc până pe 11 septembrie a fost închisă cu o lună mai devreme pentru că deranja dogma bisericească.
Palatul Mogoșoaia, construit de Constantin Brâncoveanu, a fost transformat, la un moment dat, în Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la porțile Bucureștiului”. Deocamdată, palatele brâncovenești de la porțile Bucureștiului sunt unul singur, Mogoșoaia, dar, cine știe, poate se vor mai construi altele, prin PNRR, ca să se pupe cu pluralul.
Instituția se află în subordinea Primăriei Municipiului București, coordonată de direcția de cultură a acestei primării și este, cum altfel, o sinecură politică.
Calitatea de bază: om al „peneleului”
La începutul anului, în funcția de manager al Palatului Mogoșoaia a fost numit un inginer, Marian Geani Dinu, a cărui principală calitate este că deține și funcția de secretar general adjunct al unei filiale de sector a PNL. A fost suficient pentru primarul Capitalei, Nicușor Dan, pentru a-l numi pe domnul Marian Geani Dinu șef al unei instituții culturale. Fiind șef de instituție culturală certificat de către semnătura primarului, domnul Dinu a decis, împreună cu adjunctul său, domnul Nicolae Pungă, și cu juristul Daniel Andronie, că o expoziție de pictură nu respectă dogma ortodoxă și nici spiritul locului. Așadar, ca urmare a deciziei lor culturalo-religioase, expoziția a trebuit să dispară.
Să încercăm să înțelegem, totuși, ce se întâmplă. Palatul Mogoșoaia este un muzeu, parte a unei instituții laice ce ține de primăria laică a municipiului București. Domnii Dinu, Pungă și Andronie nu sunt preoți, nu sunt angajați ai vreunei biserici, nu sunt angajați pe post de paznici ai anafurei și ai vinului de împărtășanie. Nu ar fi calificați pentru asta, cum nu sunt calificați nici să conducă o instituție de cultură.
De la legumele de pe tarabă la tablourile din expoziție
Singura legătură cu lumea culturală a acestui trio este domnul Pungă, de profesie actor. Ceilalți doi au mai degrabă legături strânse cu domeniul penal decât cu cel cultural.
Daniel Andronie e vizat de un dosar al DNA, pentru un prejudiciu de 80 de milioane de lei, iar pe managerul Marian Geani Dinu l-a prins ANI cu mai mulți bani decât venituri și i-a executat o parte din averea nejustificabilă.
Sunt recomandări excepționale pentru a-i numi în fruntea unei instituții de cultură. Ajută și CV-ul domnului Dinu, care înainte de a lua decizii despre ce tablouri trebuie sau nu expuse pe pereții Palatului Mogoșoaia, decidea ce legume se expun pe tarabele din piețele sectorului 4, unde era, desigur, șef al Direcției Piețe.
Povestea este mai complicată, cuprinde și intervenția unor preoți de la biserica din compunerea ansamblului brâncovenesc și are, desigur, componenta înregistrare audio, în care managerul Geani Dinu își proclamă intangibilitatea. Normală, de altfel, căci domnia sa face parte din echipa mereu câștigătoare a membrilor de partid, pe care nimic, niciodată nu-i atinge.
De obicei, partidele își numesc incompetenții și necalificații în diverse funcții pentru a regla anumite datorii față de oamenii care performează prin campanii. Mai vin și ceva achiziții directe de la firma de partid, lucru de care Geani Dinu nu este străin.
Atunci când vine vorba despre cultură, aleșii sau sinecuriștii partidelor se limitează la tăierea fondurilor, mai ales atunci când nu prea este domeniul lor. Cu Marian Geani Dinu, PNL a trecut într-o nouă dimensiune, aceea a sinecuriștilor dogmatici, care cred că partidul chiar le-a încredințat o misiune: aceea de a curăța lumea nouă, liberală, de impuritățile artei contemporane. Știind că liberalul Geani Dinu vine din PNG-CD-ul lui Gigi Becali, în cele din urmă chiar are sens.
Angajații Centrului Cultural „Palatele Brâncovenești de la porțile Bucureștiului” care încă nu s-au închinat năvălitorilor recenți spun că uneori, noaptea, în locul unde a zăcut cândva Leninul de bronz, se vede o lumină roșie, urmând exact conturul statuii. Bătrânul bolșevic e fericit. A așteptat 31 de ani, dar a meritat: ai lui s-au întors la putere.
Foto: Agerpres