Individualism feroce, ură pentru tot ce înseamnă stat, agresivitate combinată cu tincturi de coada șoricelului, yoga și bătăi în cușcă, interlopeală și familism, botezuri pe muzică de proxeneți – nu am descris TikTok aici, ci filozofia cetățeanului român care nu-și înțelege niciun rol în comunitate. Că e diaspora, că e antreprenoriat sau muncă stresantă în oraș mare, toate sunt forme de izolare și ură cultivate cu grijă în România de azi. 30 de ani de capitalism sălbatic au produs o filozofie ultracapitalistă, nu anticapitalistă – oamenii cred că poți lupta cu corporațiile cultivând în fundul curții quinoa.
Nu rețelele de socializare dintrug politica tradițională, ci noi forme de conflict între afacerismul multinațional (tulburat serios de noile fronturi deschise) și cel local. Războiul a accentuat crizele, rețelele doar le-au preluat mistificator. În loc să apară partide care să arate clar cum s-a scumpit energia, a apărut Călin Georgescu, cel care crede că „frigul nu există” și care îndeamnă la băi reci.
Angajații, electoratul care în mod normal ar fi trebuit să aibă o stânga să-i reprezinte, au ajuns la o filozofie de zilier. Tinerii se simt și ei abandonați, nu văd decât căi de parvenire prin combinații și fentat reguli, nu forme de evoluție la adăpostul comunității. Statul nu ne-ajută, lasă că ne tratăm noi singuri, lasă că rezistăm noi și familiile noastre, pe restul să-i ia potopul.
Valul de nemulțumire care l-a propulsat pe Georgescu
Georgescu asta și promite. El nu crede în medicină, „singura știință e Iisus Cristos”, zicea la un moment dat. Foarte bine, să tăiem banii de spital, sunt prea mulți… Statul e „hoț”. Dar noi suntem și mai șmecheri, ăsta e naționalismul lumpenizat. De la antreprenoriat cu multinaționale, Georgescu vrea să ne bage în business creștin local – probabil că vrea să trecem de la TVA la zeciuială și trafic de anafură.
De unde a mai ieșit Georgescu? Din milioane de ipocrizii susținute de partidele mari – din bugetari care dau pe gură numai rugăciuni și naționalisme de doi bani, din extremism de dreapta tolerat și prin biserici, și prin tot felul de cercuri „intelectuale” prăfuite. Acest discurs n-a dispărut niciodată, a fost tolerat și acum acaparează nemulțumirea oamenilor.
Nemulțumirile populare sunt legitime. Avem război la nord despre care nimeni nu vorbește decât în stereotipuri „ajutăm Ucraina”, fără să arate dram de luciditate. A fost de ajuns să vină un nene cu „pace” și a luat tot votul care dorea neimplicare. Asta e o treabă serioasă, nu de ridiculizat, e un semnal că mulți alegători vor o Românie mult mai puțin activă militar în frontul estic.
Răspunsurile populare s-au amestecat cu furia anti-Covid, perioadă de măsuri dure fără explicații, fără un efort de a coagula rezistența cetățenească. Nu, pentru omul de rând COVID a fost doar parada cheltuielilor pentru marile companii farmaceutice și atât. S-a văzut încă o dată că viețile noastre erau puse pe piața liberă. Acest dispreț a produs o altă victimă: încrederea în știință și în binefacerile marilor inovații de care omenirea a beneficiat în modernitate. Din nou, un anticapitalism exprimat aiuristic, nu lucid. Am obținut un trib cu TikTok.
Apropo de Tik Tok, această rețea doar a scos la lumină și a coagulat tot soiul de idei proaste cu revolte legitime. Pretinși influenceri, de diaspora sau nu, au făcut scandal două zile că-i dau „m..e lui Ciolacu”, s-au umflat în pene că le arată ei lor. Și le-au arătat: cel mai penibil candidat dintre toți. Unul care se pretinde un naționalist al antreprenorilor. Georgescu vorbește în taguri, el spune „naționalizare”, dar preamărește propritatea privată – adică, logic, vrea să ia de la corporație și să dea la afaceriști „șîieu”.
Acuzația de „filorus” e glumă. Georgescu e încă o vietate tip „coaliția pentru familie”. Rețelele lui sunt vestice, sunt acel filon de ultraconservatorism importat din SUA și Europa. Poate e cazul să învățăm măcar că frica de război îi poate arunca pe oameni în această situație. Ca să nu mai zic că e un discurs tip Trump care i-a umflat și pe Șoșoacă, și pe Georgescu.
Ce nu e o glumă e că omul a fost și bugetar al statului român – asta arată și ce tip de cadre creștem prin administrație, dar și că se revendică de la extrema dreaptă interbelică. Am văzut că toată noaptea s-a căutat pe google cuvântul „legionar”. Dar cultul Căpitanului sau al lui Antonescu au existat de asemenea la vedere, trebuia doar să vină unul să capitalizeze atâta masă de ignoranță și iresponsabilitate.
Georgescu e dovada că semidoctismul e mai periculos decât analfabetismul. Iar acest semidoctism s-a cultivat intens în aparatul de stat: obscurantisme, amestec de iconițe cu spital – cam ca acea candelă fatală care a incendiat fatal o cameră în care primeau oxigen bolnavii de Covid. Semidoctismul arată că o pătură care se pretinde educată poate să voteze din furie cu cea mai ieftină vrăjeală. Cam așa arată electoratul extremei drepte – spoială de educație, isterie și înjurături.
Finală anti PSD, dar cu genuri diferite de abordare
Georgescu a beneficiat sâmbătă și duminică de campanie electorală pe față. Fanii săi au făcut iureș, s-au pozat cu buletinele. Nu-mi iese din cap un domn furios că l-a făcut Ciolacu „necalificat” care își flutura copilul de doi ani și striga „m..e Ciolacule”. Tot felul de yoghini dacici își băgau și își scoteau din Ciolacu, iar apoi plângeau pătrunși de fiorul carismei lui Georgescu. Am fost întotdeauna atent la popor, dar când din el se ridică unele grupe de proști, nu am grețuri să le indic – este și asta o sarcină a unei stângi oneste. Nu mă interesează mângâiatul pe cap al unor revoltați care votează chiar împotriva interesului lor.
Avem o finală „m..e PSD”. M..e „civilizată” de la USR și m..e dintr-o bucată de la cei care și-au învățat „antisistemul” în vest. Diaspora e cuib de extremă dreapta nu de puțin timp, numai că unii s-au prefăcut că nu văd. Efectul muncii precare în Vest este și ura față de noii migranți, doar așa a luat și Trump voturi de la comunități latino pe care ăsta le urăște și a și spus că le urăște.
George Simion a pierdut pentru că a devenit moderat. Și-o fi luat-o Ciolacu, dar nici Simion nu-i bine. Liderul AUR a crezut că e timpul să-și tragă o față europeană, „de încredere”. Furia electoratului cerea însă o figură care să spună toate prostiile până la capăt.
Șoșoacă a fost eliminată pentru că practica un discurs prorus, anti-NATO, o decizie prostească a Curții Constituționale care n-a făcut decât să enerveze și mai tare. Rezultatul a fost că „sistemul” a triat până a împins în față un tip antisemit și extremist de dreapta pe bune, fără rest, apologet al lui Codreanu. Așa se întâmplă când intervii ca judecător în actul democratic: dacă o lăsau în pace pe Șoșoacă, atunci frontul extremei drepte ar fi fost mai fărâmițat.
Cred că s-a văzut și ce prostie a fost și ideea strategilor de campanie cu „voturi utile”, cu aranjamentele de culise, căutarea unui inamic confortabil pentru Ciolacu în turul doi. Dar s-a mai văzut și cât de prost a fost jucată cartea împăciuitorului de către Ciolacu. Aseară, când încă se mai credea în turul doi, Ciolacu explica încă de ce a luat avioane private – ca să-și facă o plăcere, ca-n vest…, că așa e „normal”.
Internetul a bătut televiziunea
Internetul a bătut televiziunea, s-a mai spus. Cu bani mai puțin s-a făcut reclamă mai eficientă, asta e clar. Televiziunile i-au muls pe Ciolacu-Ciucă de bani în scenete proaste în care mai mult s-au făcut de râs. Pe TikTok însă și Georgescu n-a făcut decât să vorbească de unul singur. Asta e democrația acum – fiecare spune prostiile favorite fără dialog.
Singura strategie posibilă pentru Georgescu în turul doi este să tacă. Foarte mulți, inclusiv dintre aceia care l-au votat, vor rămâne mască atunci când se va porni să vorbească și să și fie băgat în seamă. Va fi o trezire amară pentru mulți, sper. De cealaltă parte, Lasconi nu e atât de departe pe cât pare. Și ea a profitat de un vot antisistem, unul de urban mare, dar cu un discurs de tip „eu vreau cola și blugi și un NATO și mai agresiv”. Antipesedismul suveranist s-a întâlnit în finală cu antipesedismul europenist. Antreprenoriatul „șîieu” se va bate cu antreprenoriatul pe fonduri europene. Dar Lasconi a călărit și un electorat conservator, nu doar „progresiști” bucureșteni și clujeni. Practic, aș zice că ultraconservatorismul a luat peste 50% aseară.
Suveranismul de diaspora este și el un paradox tragic, dacă n-ar părea o farsă. Românii plecați vor o Românie izolată într-o Europă în care ei lucrează de decenii. Dar asta se întâmplă când, în ultimii 15 ani, tot ce poate produce românul frumos și liber ca discurs politic este „m..e”. Acei români nu sunt complet integrați nici acolo, nu au nici un stat protector la care să se întoarcă – și atunci visează la câte un guru-tătuc.
Iohannis a îngopat PNL pe persoană fizică, cu tot cu Bode, Rareș Bogdan, Ciucă. Dar asta era de așteptat. PSD-ul și-a luat-o cel mai rău. Pentru că a crezut că e partidul-șaormă-cu-de-toate. Și conservator, și puțin social (nu mult, să nu se supere antreprenorii) și cu Bolojan premier etc. PSD e un animal mare și sperios, de aia și-o ia în alegeri unde pare favorit. PSD-ului i-a fost frică de stânga, a vândut „parteneriat strategic”, s-au liberalizat fix cum au făcut și Ponta, și Dragnea când le era vremea să câștige.
Isterizarea anti-PSD, alături de USR, a PNL-ului, pe ultima sută de metri, a alimentat și ea discursul pro-Georgescu. Iar isteria anti-PSD ascunde mereu un dispreț anti-bătrâni, anti-săraci, nu doar dezgust anticorupție. Cea mai frecventă glumă a fanilor Georgescu, dar și ai USR-ului, a fost despre cum fură buletinul bunicii ca să nu voteze cu Ciolacu. Mulți dintre ei locuiesc cu părinții și bunica…
Un vot în trend cu evoluțiile din UE
În fine, să notăm că Georgescu nu e decât încă un episod într-un trend vestic general. În fond, spune prostii trumpiste care sună și mai fals pentru că e vorba despre o țară de periferie complet dependentă de așezări geopolitice și piețe europene. Extrema dreaptă e peste tot prezentă prin Europa, cu figuri care mai de care, unele la guvernare prin „țări civilizate”. Social-democrații sau conservatorii de tip vechi au fost măturați și prin Franța, urmează în Germania. Singura problemă pe care o resimt, ca stângist ce mă aflu (social și cultural, nu cu vopseluri diverse neoliberale), este că propaganda împotriva angajaților pare să fi fost însușită de angajații înșiși – sărăcanii și precarii de diverse tipuri s-au luat după patronii lor, tot așa cum își iau geanta Gucci la Înviere și se roagă să găsească bani de întreținere.
Nu are rost să dramatizăm prea tare o luptă care are o nuanță „culturală”, între un progresism imaginar (USR) și un suveranism imaginar (multinaționala trumpistă). PSD a pierdut pentru că n-a avut îndrăzneala să propună măcar una două idei clare stângiste, din cele care preocupă cu adevărat – salariu universal european, salariu minim mărit ca lumea, locuințe sociale, politică externă prudentă. PSD și PNL au plătit lașitatea incredibilă de a nu-l călca în picioare pe Iohannis și toate serviciile lui în ultimii ani de președinție.
Foto: Hepta
Trandafir • 28.11.2024, 09:49
Victoria domnului Georgescu se datareaza in buna parte dezastrului produs in 34 de ani de catre PSD si PNL.
unfake • 26.11.2024, 09:34
"e un semnal că mulți alegători vor o Românie mult mai puțin activă militar în frontul estic."... Ceaa ce propovaduiesti si tu, "pacifistule"...si poate ne spui cum sa facem dupa ce rusii desfiinteaza Ucraina si dau o fuga pana la Bucuresti (trecand in galop usor prin Buzaul tau) pentru ca pot si pentru ca ne vad pe noi asa "mai putin activi militar in frontul estic", cu mainile in san, cum ar veni , ca asa vor unii ca tine si alti "multi alegatori".
journo • 26.11.2024, 08:22
O alegere mai clară ca pe 8 decembrie nu am mai avut. Capitalism occidental cu multinaționale (blugi, Cola și NATO, si vous voulez) versus sămănătorism cu miros de tămîie și ceea ce CG numește distributism (democrația economică participativă), adică răspândirea bunăstării prin încurajarea, susținerea și generalizarea proprietății productive mici și mijlocii și a formelor asociative. Adică un fel de național-comunism light.
Sfantul__Cuvios_Pafnutie • 26.11.2024, 17:39
journo • 26.11.2024, 08:22
O alegere mai clară ca pe 8 decembrie nu am mai avut. Capitalism occidental cu multinaționale (blugi, Cola și NATO, si vous voulez) versus sămănătorism cu miros de tămîie și ceea ce CG numește distributism (democrația economică participativă), adică răspândirea bunăstării prin încurajarea, susținerea și generalizarea proprietății productive mici și mijlocii și a formelor asociative. Adică un fel de național-comunism light.
Cum a fost încurajată producţia prin colectivizare. Curioşii pot merge pe la ţărani să le propună asta.