Marian Vanghelie, încununat „hoț în drept” prin deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți

Ce semnificație are titulatura „hoț în drept”

În toate țările din spațiul ex-sovietic, căpeteniile din mafia rusă și-au arogat titulatura de „hoț în drept” (rus. – Vor v Zakone), care desemnează o persoană de neatins, ale cărei acțiuni transcend Codului penal și a cărei influență se ridică peste puterea autorităților de a o sancționa.

Titulatura echivalează cu cea de „Don” sau „Cappo” din mafia italiană sau cu cea de „Oyabun” din Yakuza, mafia japoneză, însă niciunul dintre aceste ranguri nu surprinde exact, în denumire, puterea celui care o poartă – așa cum o face cea rusă.

În cazul lui Marian Vanghelie se poate considera, metaforic, că titlul de „Vor v Zakone” i-a fost acordat în baza deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți, după ce fie a fost achitat, fie s-a constatat că este vinovat, dar a intervenit prescripția.

Scăpat de o pedeapsă de 11 ani și 8 luni de închisoare

Libertatea a consultat Hotărârea 386/2025 a Curții de Apel București pentru a vedea cum a ajuns Marian Vanghelie să scape de toate acuzațiile, deși pe fond primise o pedeapsă de 11 ani și 8 luni de închisoare.

Prin decizia pronunțată pe data de 19 martie 2025, Marian Vanghelie a fost:

Recomandări

Donald Trump suspendă mărirea tarifelor timp de 90 de zile pentru toate țările, mai puțin China, pentru care le crește la 125%

• Achitat pentru faptele de spălare de bani
• Achitat pentru faptele de abuz în serviciu
• Exonerat de răspunderea penală prin constatarea prescripției pentru faptele de luare de mită.

Judecătoarele Maria Virginia Bărăscu și Elena Violeta Ashemimry-Georgescu de la Curtea de Apel București l-au scăpat pe Marian Vanghelie de dosar, aplicându-i jurisprundența din 2016 până la zi a Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pe data de 13 mai 2021, judecătoarea Cristina Cristea de la Tribunalul București l-a trimis pe Marian Vanghelie la pușcărie, condamnarea fiind compusă din următoarele pedepse:

• 7 ani de închisoare pentru infracțiunea de luare de mită (49 de acte materiale săvârșite în perioada 2007-2014).
• 7 ani de închisoare pentru infracțiunea de abuz în serviciu (52 de acte materiale)
• 7 ani de închisoare pentru infracțiunea de spălare de bani (18 acte materiale)

Probe excluse pe motiv că SRI s-ar fi implicat în urmărirea penală

Până să analizeze faptele care au făcut obiectul dosarului, Curtea de Apel București a constatat că prima instanță a exclus în mod corect un număr de șapte procese-verbale de transcriere a interceptărilor realizate în 2015, făcând aplicarea Deciziei nr. 51/2016 a CCR, care a statuat că este neconstituțională supravegherea tehnică efectuată de „alte organe specializate ale statului”, în afară de procurori și de ofițeri de poliție judiciară:

Recomandări

Înregistrare din ședința USR. Momentul în care Elena Lasconi află de la Moșteanu și Fritz că nu va primi finanțare pentru campania electorală

• „Având în vedere că toate mandatele de supraveghere tehnică au fost emise și puse în executare înainte de publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, (…) se constată că Decizia Curţii Constituţionale nr. 51/2016 este aplicabilă şi în speţa de faţă.
• Direcția Națională Anticorupție a confirmat, prin răspunsul transmis instanței, punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, constând în interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță, cu suportul tehnic al Serviciului Român de Informații, însă neagă implicarea acestei instituții în interceptarea convorbirilor ambientale.
• Curtea, în acord cu prima instanţă, reţine că, din răspunsurile oferite prin intermediul adreselor anterior menţionate, rezultă implicarea Serviciului Român de Informații în punerea în executare a măsurilor de supraveghere dispuse în cauză.
• Trecând peste faptul că Direcția Națională Anticorupție avea la dispoziție propriul serviciu tehnic, se constată că legalitatea punerii în executare de către Serviciul Român de Informaţii a mandatelor de interceptare are legătură cu procedeul probatoriu și cu calitatea probelor astfel obținute, ceea ce constituie chiar activitatea vizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 51/2016 (paragraf 34).
• Rezultă, astfel, că punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică trebuia să se realizeze numai de către procuror sau de către organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare, ceea ce în prezenta cauză nu s-a realizat.
• Drept urmare, instanţa de fond, în mod just, a constatat încălcarea dispozițiilor legale privind executarea măsurilor de supraveghere tehnică antemenţionate, deoarece a fost realizată de un organ fără atribuţii de cercetare penală, ceea ce constituie și o încălcare a normelor de competență”, se arată în hotărâre.

Recomandări

Tatăl lui Vlad Pascu, primele declarații în fața jurnaliștilor: „Fiul meu trebuie să își ispășească pedeapsa”, dar susține că nu era drogat, ci doar avea „urme de metaboliți”. Mesaj pentru familiile victimelor

Cum a scăpat Vanghelie de infracțiunea de spălare de bani

Marian Vanghelie a fost acuzat de spălare de bani, printre altele, și în legătură cu modalitatea prin care a preluat Hotelul Bulevard din Predeal, cu ajutorul vărului său, Mircea-Sorin Niculae, director la SC București SA.

Pe scurt, acuzația procurorilor era că Vanghelie ar fi luat acest hotel de la un afacerist, în schimbul atribuirii unor contracte cu Primăria Sectorului 5.

Instanța de apel a considerat că procurorii au forțat acuzarea prin preluarea unor informații dintr-un dosar mai vechi, care fusese clasat, astfel că Marian Vanghelie a scăpat și de această acuzație.

• „Potrivit jurisprudenţei instanţelor naţionale, (…) cunoașterea provenienței ilicite a bunurilor – prevăzută în norma de incriminare – poate fi dedusă (…) fiind suficient ca, la momentul comiterii acțiunii care constituie elementul material al infracțiunii de spălare a banilor, subiectul activ să aibă reprezentarea că bunurile provin din săvârșirea unei infracțiuni.
•  În raport de dispoziţiile legale sus enunţate, prin decizia din 08.06.2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a impus un standard probatoriu mai riguros, aplicabil în situaţia în care nu există o condamnare pentru infracţiunea din care provin bunurile, în sensul că instanţa învestită cu soluţionarea cauzei privind infracţiunea de spălare de bani nu trebuie doar să suspecteze că bunurile provin din activitate infracţională, ci şi să aibă certitudini în acest sens.
• Curtea reţine modalitatea defectuoasă prin care prima instanţă a preluat din rechizitoriu o pretinsă situaţie de fapt care s-a dorit să reprezinte baza factuală a infracţiunii predicat, nedovedită într-un cadru procesual legal (reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere a acesteia), expunere creată artificial de procurorul de caz din situaţii de fapt parţial expuse în dosare de urmărire penală în care s-au emis soluţii definitive de clasare (…).
• Curtea reţine că în cazul soluțiilor de clasare, posibilitatea redeschiderii procesului penal există în cazul apariției unor fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea și nu a apărut un nou impediment în exercitarea acțiunii penale.
• Drept urmare, ulterior clasării, deși acțiunea penală nu este stinsă definitiv (…), singura posibilitate de efectuare a urmăririi penale pentru faptele și persoanele cu privire la care s-a dispus clasarea este prin intermediul procedurii redeschiderii urmăririi penale (…)
• Atare redeschidere a urmăririi penale nu a avut loc în termenul de prescripţie a răspunderii penale, motiv pentru care, procurorul de caz nu putea legal să procedeze la o reanalizare proprie a probelor administrate în baza cărora au fost emise ordonanţele de clasare.
• ·Sub aspectul acuzației de spălare de bani reţinute în sarcina apelantului-inculpat Niculae Sorin Mircea («la data de 23.09.2009, ar fi transferat proprietatea Hotelului Bulevard din Predeal, pe care l-ar fi deținut pentru inculpatul Vanghelie Marian Daniel, societății S.C. Calex Business Grup S.R.L., controlată tot de acesta, cunoscând originea infracțională a banilor cu care fusese achiziționat hotelul»), contrar aprecierii primei instanțe, Curtea constată că fapta astfel imputată apelantului-inculpat nu realizează cerințele de tipicitate obiectivă proprii infracțiunii (de spălare de bani – n.r.)”, se arată în motivare.

De ce a fost achitat Marian Vanghelie pentru abuz în serviciu

Curtea de Apel București a avut în vedere că rechizitoriul împotriva lui Marian Vanghelie a fost întocmit la data de 7 iulie 2015, anterior deciziei nr. 405/15.06.2016 a Curții Constituționale prin care s-a constatat că prevederile care incriminau abuzul în serviciu sunt constituționale numai în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul lor se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”.

• „Rezultă, astfel, cu evidență rațiunile pentru care, în mod obiectiv, la redactarea rechizitoriului întocmit în speță cu aproximativ 1 an anterior deciziei Curții Constituționale, nu puteau fi avute în vedere toate exigențele subliniate de instanța de contencios constituțional în paragrafele 64, 65 ale deciziei sale, referitoare, inter alia, la principiul legalității incriminării și necesitatea ca, în considerarea acestui principiu, relevanța penală a îndeplinirii sau neîndeplinirii unui act de către un funcționar public să se raporteze la atribuții de serviciu prevăzute într-un act normativ cu putere de lege. (…)
• Reevaluând particularitățile cauzei, Curtea reține că ansamblul înscrisurilor administrate, declaraţiile inculpatului şi probatoriul testimonial, amplu administrat în apel, nu demonstrează, cu certitudinea impusă de art. 103 alin. 2 teza finală Cod de procedură penală, acuzaţia penală vizând abuzul în serviciu, în formă continuată.
• În prezenta cauză, Curtea reţine că pretinsa faptă de abuz în serviciu, astfel cum a fost configurată în actul de sesizare şi de prima instanţă, nu prezintă autonomie infracţională bine conturată pentru a intra în concurs real cu luarea de mită, reţinută în sarcina apelantului-inculpat (Vanghelie Marian Daniel – n.r.) şi dovedită în limitele prezentei decizii.
• Mai mult decât atât, din probele administrate în etapa cercetării judecătoreşti de la instanţa de fond şi în apel, nu rezultă că apelantul-inculpat (Vanghelie Marian Daniel – n.r.) a acceptat încheierea unor contracte pentru efectuarea unor lucrări de utilitate publică la un preț supraevaluat, după care a și efectuat plățile în contul acestor contracte, în mod preferențial față de firmele controlate de (Dumitru Marin – n.r.), că a provocat pagube materiale substanţiale bugetului Primăriei Sectorului 5 şi celui al Administrației Domeniului Public, «pagube constând în diferenţa vădită între sumele de bani plătite operatorilor economici clientelari şi valoarea reală a lucrărilor efectuate de aceştia» (n.r. – așa cum se reține în rechizitoriu).
• Nefiind întrunit standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă, care să susţină, în concret, acuzaţia de abuz în serviciu adusă acestui inculpat, astfel cum a fost configurată în rechizitoriu şi de prima instanţă, ori caracterul neplauzibil al explicaţiilor date de martorii audiaţi nemijlocit de instanţa de apel, nu se poate dispune o soluţie de condamnare sau încetare a procesului penal pe motiv de intervenire a prescripţiei răspunderii penale, în contextul reţinerii existenței infracţiunii cu forma de vinovăţie cerută de lege; probele, din care să rezulte ca fiind îndeplinite toate elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă a infracţiunii fiind cele care trebuie să susţină o astfel de soluţie”, se arată în documentul citat.

Acuzațiile de luare de mită s-au prescris în timpul celor 10 ani de proces

Procurorii au notat în rechizitoriu că, începând cu luna decembrie 2006, societățile comerciale controlate de afaceristul Marin Dumitru au încheiat cu societatea comercială Economat Sector 5 S.R.L., cu Administrația Domeniului Public Sector 5 și cu Primăria Sectorului 5 (al cărei primar în funcţie era Marian Vanghelie, funcţie de demnitate publică în care fusese ales prima dată în anul 2000 şi reales în anii 2004, 2008 şi 2012) un număr mare de contracte de lucrări publice.

În actul de sesizare scria că în cursul anului 2007, între Marian Vanghelie și Marin Dumitru a intervenit o înțelegere în sensul ca, urmare a dispunerii plății lucrărilor aferente contractelor încheiate, Vanghelie să primească de la afacerist foloase materiale necuvenite a căror valoare a fost convenită de cei doi la 20% din valoarea contractelor.

Astfel, societățile comerciale controlate de Marin Dumitru au încheiat cu Administrația Domeniului Public Sector 5 și cu Primăria Sectorului 5 un număr de 52 de contracte de lucrări publice și 11 acte adiționale.

În total, procurorii au apreciat că șpăgile pe care Marian Vanghelie le-a luat pe vremea când era primar s-ar ridica la 30 de milioane de euro.

Cu privire la aceste fapte, judecătoarele de la Curtea de Apel București au notat următoarele:

• „Curtea reține ca fiind dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă săvârșirea faptelor de luare/complicitate luare de mită/dare de mită, conform considerentelor ce preced, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina acestora, în modalitățile dovedite prin prezenta decizie penală.
• În cauză, neimpunându-se soluția achitării vizând acuzațiile de luare/complicitate la luare de mită/dare de mită, în ceea ce îi privește pe inculpații: (Vanghelie Marian Daniel, Niculae Mircea Sorin și Dumitru Marin – n.r.), Curtea va analiza incidența prescripţiei răspunderii penale, urmare a Deciziei nr. 358/26.05.2022 pronunţate de Curtea Constituţională.
• Exclusiv ca o consecință a reconfigurării conținutului dispozițiilor art. 155, alin. (1) din Codul penal, în baza Deciziilor nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curții Constituționale și, subsecvent, a interpretării obligatorii regăsite în Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, norma de drept penal analizată nu a mai prevăzut, în intervalul 25 iunie 2018 – 30 mai 2022, vreun act susceptibil de întrerupere a prescripției. Singurele termene care au disciplinat prescripția în acest interval au fost cele generale, în speță, acest termen fiind de 10 ani.
• Aceasta înseamnă că termenul general de prescripție a răspunderii penale a început să curgă, potrivit art. 154, alin. (2) din Codul penal, de la data săvârșirii infracțiunii, respectiv 2007, cu efectul împlinirii lui în 2017.
• În consecință, Curtea constată (…) că a intervenit prescripția, în cauză neimpunându-se achitarea, raportat la solicitarea apelantului-inculpat (Vanghelie Marian Daniel – n.r.) de a cere continuarea procesului penal (…) motiv pentru care va pronunța încetarea procesului penal, în privința acuzației penale de luare de mită.
• Ca atare, constatând intervenită prescripția generală și apreciind fondat apelul inculpatului (Vanghelie Marian Daniel – n.r.) sub acest aspect, vor fi înlăturate toate consecințele răspunderii sale penale, respectiv aplicarea pedepselor – principale, accesorii și complementare stabilite de prima instanţă pentru infracţiunea de luare de mită”, se mai arată în hotărârea definitivă.

Zece judecători, schimbați pe parcursul unui deceniu de proces

Pe parcursul a zece ani de proces, Marian Vanghelie a schimbat tot atâția judecători, fapt care l-a ajutat să atingă termenul de prescripție.

La Tribunalul București, Marian Vanghelie a fost judecat de:

• jud. Liliana Ciupercă – abținere, 8 iulie 2015
• jud. Gheorghița Sandu – abținere, 9 iulie 2015
• jud. Ana Otilia Bomboș – pensionare, 1 septembrie 2017
• judecător, delegare la Curtea de Apel București, 1 aprilie 2018
• jud. Cristina Cristea, 30 mai 2018 – 13 mai 2021, cea care a pronunțat condamnarea pe fond.

La Curtea de Apel București, Vanghelie a avut parte de mai multe completuri de judecată:

• Jud. Alina Carmen Gohoreanu (detașată la INM pe 8 septembrie 2022) și jud. Cătălin Toma Răileanu.
• Jud. Anastasia Gargale (s-a reîntors la tribunal pe 23 aprilie 2023) și jud. Cătălin Toma Răileanu (a fost promovat la CSM din 2 octombrie 2023)
• Jud. Maria Virginia Bărăscu și jud. Elena Violeta Ashemimry-Georgescu au avut pe masă dosarul din noiembrie 2023 până în martie 2025, când au pronunțat hotărârea definitivă.

Acuzațiile DNA pentru Marian Vanghelie

Fostul edil al sectorului 5 a fost trimis în judecată de DNA, pe data de 7 iulie 2015, pentru săvârșirea a nouă infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu și șapte infracțiuni de spălare de bani.

În același dosar, au fost trimiși în judecată Mircea-Sorin Niculae (vărul lui Vanghelie), Sorin Ștefan Ciocan, Laura Ciocan, director al SC Economat Sector 5 SRL, și omul de afaceri Marin Dumitru.

Potrivit DNA, în perioada 2006-2014, Marian Vanghelie, în calitate de primar al sectorului 5 din București, ajutat de Mircea-Sorin Niculae și parțial de Laura Ciocan, a solicitat și primit de la Marin Dumitru foloase materiale necuvenite în cuantum de aproximativ 30.403.000 de euro (reprezentând un „comision” de 20% din încasări).

Aceste foloase au fost pretinse și primite de Vanghelie pentru atribuirea de către Primăria Sectorului 5 și serviciile publice de interes local din subordinea Consiliului local al sectorului 5, cu nerespectarea prevederilor legale, de contracte de achiziții publice firmelor controlate de omul de afaceri Marin Dumitru, dar și pentru a dispune efectuarea plății lucrărilor aferente acestor contracte (valoarea totală este de aproximativ 738.019.000 de lei).

Foto: Inquam Photos / George Călin

Urmărește-ne pe Google News