Deși ne apropiem de sfârșitul celui de-al doilea an al pandemiei, ar fi înțelept să aruncăm o privire în urmă, în anul 2020, pentru a afla cine a fost câștigătorul crizei medicale: sectorul de retail farmaceutic, adică lanțurile de farmacii și distribuitorii de medicamente. Ca să știm cui dăm banii când intrăm într-o farmacie, de voie, de nevoie. Ca să știm cine sunt cei mai puternici jucători și câți bani au făcut, la vedere, pe baza bilanțurilor financiare depuse la Ministerul Finanțelor Publice.

Pentru un pacient care aleargă disperat de la o farmacie la alta, pentru a găsi medicamentul înscris pe rețetă, contează prea puțin (deloc!) cine sunt patronii și câți bani se fac din aceste afaceri. De obicei, în astfel de situații, farmaciștii încasează reproșurile, reclamațiile și înjurăturile clienților. Farmaciștii au devenit, din păcate și fără voia lor, niște vânzători cu studii superioare, sub jurământul lui Hipocrate, iar farmaciile s-au transformat în supermarketuri de medicamente.

Cifra de afaceri a crescut timid

Am calculat cu pixul pe hârtie, conform bilanțurilor de la Ministerul Finanțelor Publice: în anul pandemic 2020, cele mai puternice 14 companii din România, care operează rețelele naționale de farmacii și de distribuție de medicamente, suplimente alimentare, dispozitive medicale și produse cosmetice, au înregistrat o cifră totală de afaceri de 3,97 de miliarde de euro, în creștere cu 2,4% față de anul 2019.

Creșterea vânzărilor nu este spectaculoasă (2,4%), dar trebuie precizat că s-a schimbat comportamentul consumatorilor în pandemie, aceștia orientându-se la cumpărarea de produse de strictă necesitate și renunțând, într-o mare măsură, la produsele cosmetice și de îngrijire proprie, care sunt mai scumpe. 

Profitul a explodat

În schimb, profitul net cumulat al celor 14 firme s-a ridicat la 88,6 milioane de euro (calculat la cursul mediu BNR pentru 2020), cu 41% mai mare decât cel din anul precedent.

Într-adevăr, majorarea profitului este fabuloasă și arată, fără nicio urmă de îndoială sau frustrare, că retailul farmaceutic se numără printre câștigătorii pandemiei.

Sigur că și pentru această piață (foarte concurențială), anul 2020 a fost foarte dificil (organizare, resurse umane), dar în ciuda crizei, s-a dovedit profitabil. Iar profituri nete mai mari înseamnă și impozite mai mari achitate către statul român. Statul e câștigătorul final!   

Cel mai mare grup de retail farmaceutic este Fildas Catena, care operează cunoscutul lanț de farmacii Catena, deținut de Anca Vlad, un „pionier” al afacerilor în acest domeniu după 1989, vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România și, probabil, cea mai puternică femeie din businessul autohton.

Cele cinci companii de retail farmaceutic pe care le controlează în calitate de fondator și acționar – Fildas Trading, Catena Hygeia, Med-Serv United, Farmaceutica ArgesFarm și Lavira Transport – au avut o cifră cumulată de afaceri de 1,26 de miliarde de euro și un profit net total de 60,2 milioane de euro.

Grupul Fildas Catena are o cotă de piață de 32% din totalul celor 14 firme monitorizate. Toate cele cinci firme au raportat profituri. Fildas Trading (distribuitor de medicamente) a raportat un profit net de 33,1 milioane de euro, cel mai mare de pe piața autohtonă, în creștere cu 19,4% față de 2019.

Dr. Max – 625% în plus la beneficii

Cel de-al doilea mare jucător este Dr. Max Group, care operează lanțul de farmacii Dr. Max și distribuitorul Mediplus Exim. Este deținut de miliardarul slovac Jaroslav Haščák, prin intermediul fondului de investiții Penta Investments. Dr. Max este cel mai mare lanț de farmacii din Europa Centrală și de Est. În România, acționarul rețelei de farmacii Dr. Max este AD Pharma Holdings, companie înregistrată în Amsterdam (Olanda).

În 2020, grupul Dr. Max a înregistrat o cifră totală de afaceri de 1,24 miliarde de euro și a raportat un profit net cumulat de 14,7 milioane de euro. Rețeaua de farmacii Dr. Max (fostele Sensiblu și Punkt) a raportat pierderi de 10,2 milioane de euro (cheltuieli cu rebrandingul, printre altele!), dar distribuitorul Mediplus Exim a raportat un profit net de 25 de milioane de euro, în creștere cu 625% (nu este o greșeală de tipar!) față de 2019. Dr. Max are o cotă de piață de 31,4%.

Grupul Farmexim, care operează farmaciile Help Net și distribuitorul Farmexim SA, a avut afaceri de 722,3 milioane de euro și un profit cumulat de doar 625.000 de euro. Holdingul Farmexim este deținut de nemții de la Phoenix, prin intermediul firmei Phoenix PIB Austria Beteiligungs, înregistrată la Viena.

Distribuitorul Farmexim SA a înregistrat un profit de 2,8 milioane de euro, în creștere cu 125,7% (nu este o greșeală de tipar!) față de 2019. În 2018, Phoenix a cumpărat Farmexim de la fondatorul grupului, omul de afaceri Ovidiu Buluc, un alt „pionier” al comerțului cu medicamente de după 1989. Valoarea acelei tranzacții nu a fost oficializată.

Cine va suporta creșterea prețurilor de producție la medicamente?

Cel de-al patrulea mare grup este Dona, deținut de omul de afaceri Eugen Banciu, un alt „pionier” în retailul farmaceutic, care cuprinde rețeaua de farmacii Dona și distribuitorul Dona Logistica. Grupul Dona a raportat afaceri totale de 435,3 milioane de euro și un profit net de 4,5 milioane de euro. Profitul firmei Dona Logistica (distribuitor de medicamente) a crescut în 2020 cu 141% față de anul anterior (cifra procentuală este corectă).

Piața de retail farmaceutic din România va suporta, în finalul acestui an, șocul scumpirilor la medicamente, generat de creșterile prețurilor la energia electrică și gaze, resimțit în primul rând de producătorii de medicamente. Cu siguranță, piața își va menține ritmul de creștere al profiturilor și în 2021.

În schimb, pacienții farmaciilor vor fi loviți de valul scumpirilor la medicamente, stresant și chiar dramatic, alături de valul epidemic. Pacienții plâng, farmaciile vând batiste… de unică folosință.

 
 

Urmărește-ne pe Google News