Nu vă judec, o va face istoria

Recunosc, ați trezit în mine multă ciudă. Nu neapărat pentru că ați adoptat o strategie bolnavă, dar benefică obiectivului dumneavoastră politic, ci pentru că ați ales să picați, din nou, în păcat.

Respect longevitatea carierei dv. profesionale și politice, indiferent de cât bine sau mai puțin bine ați reușit să faceți țării și indiferent de metodele folosite. Nu vă judec, nu acesta este rolul meu. O va face istoria, o vor face generațiile care vor urma.

Vă îndemn, totuși, să cugetați la următoarele rânduri.

Crizele dezvăluie ce este în interiorul nostru. Crizele necesită capacitatea de a ne adapta. Nimeni nu știe cât va dura pandemia și nici cât va fi de rea. Am 32 de ani și am învățat că între conformitate și adaptabilitate există o mare diferență și îndrăznesc să vă rog să nu omiteți asta, pentru că se potrivește foarte bine în această criză.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Conformitatea înseamnă să ne integrăm și de multe ori este o calitate negativă. Dumneavoastră ați încercat să vă integrați în acel grup care are resentimente împotriva romilor și generalizează un comportament, al unui grup restrâns, la o întreagă etnie.

Dacă grupul în care doriți să vă integrați o face pentru că a preluat aceste credințe, dumneavoastră o faceți conștient, de dragul unor voturi. Bănuiesc că ar fi o slăbiciune a dumneavoastră bazată pe frică și respingere.

Ați primit reacții în aceeași notă cu declarațiile dumneavoastră și chiar mai mult, ați primit ce, foarte bine gândit, ați cerut. Adică, reclamație la CNCD, plângeri penale și opinii publice care au scos în evidență partea mai puțin frumoasă a carierei dv., de multe ori prin aceeași atitudine violentă (verbal) ca a domniei voastre. Ar spune unii că vi s-a plătit cu aceeași monedă, dar eu nu sunt de acord cu ura ca răspuns la ură.

Nu știu cât de mult vă afectează criticile și acuzațiile venite din partea unor “țigani”, dar eu știu că omul e rezultatul acțiunilor sale și că tot ce face pe pământ nu e altceva decât pregătirea examenului de capacitate pentru judecata de apoi.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Ne-ați dovedit, de-a lungul anilor, că sunteți un om cu frică de Dumnezeu, că sunteți un om credincios și îmi este greu să înțeleg de ce ați ales să lăsați necuratul – nu doar o dată, de mai multe ori – să vă folosească și să propage ură împotriva unor oameni, împotriva mea, un țigan.

Să știți că eu v-am iertat și mă rog să aveți putere să vă iertați și singur. Încă aveți timp să îndreptați ce ați stricat. Dumnezeu v-a binecuvântat cu o familie frumoasă, cu o viață frumoasă, cu nepoți frumoși și sănătoși, iar prin oameni – români, țigani, unguri etc. – v-a făcut chiar șef de stat.

Dar nu cred că a făcut-o degeaba. Sunt convins că a avut un plan cu dumneavoastră, mai ales pentru cei nevoiași. Încă nu și-a dus planul la îndeplinire pentru că nu L-ați ajutat foarte mult, dar timpul nu e pierdut, niciodată nu e prea târziu să ne arătați că sunteți și om bun, indiferent de situație.

Prin 2009 cutreierați țigăniile și vă pupați pe obraz cu țigăncile, pe la festivaluri țigănești. Aveam 21 de ani și mă bucuram să văd un șef de stat fără prejudecăți, care stă la aceeași masă cu ai mei și îndeamnă la toleranță. Eram încrezător că mulți vă vor urma exemplul și că
v-ați schimbat după episodul “țigancă împuțită”.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Ați fost, dintre toți președinții, cel mai popular, ați stat printre oameni și ați dansat cu ei mai mult ca oricare alt șef de stat. A trecut timpul și, probabil însetat de putere, v-ați pierdut controlul și simțul bunătății. Fusesem naiv, dar începusem să înțeleg că, din păcate, romii cu care dansați cu două luni înainte de alegerile prezidențiale din 2009 au fost importanți pentru dumneavoastră doar cât să vă voteze și mulți ca ei urmau să fie dați uitării, urmau să continue să își poarte crucea grea a suferinței pentru încă mulți ani.

Ați fost o sursă de speranță, dar i-ați dezamăgit, ca mulți alți politicieni care s-au tot perindat prin comunitățile lor, mințindu-i.

Atitudinea și deschiderea cu care m-ați tratat în discuțiile noastre – ce-i drept, nu multe – încă mă fac să cred că sunteți un om bun și vă îndemn să nu vă mai conformați vremurilor, ci să vă adaptați, pentru că nu înseamnă același lucru. Când un lider se conformează o face pentru că nu vrea să fie respins după ce a avut puterea. Prin urmare, se integrează într-o mulțime, fie ea și una cu prejudecăți, în loc să fie cel care o conduce spre schimbare.

Adaptabilitatea e o trăsătură pozitivă pentru un lider și înseamnă ajustarea nu din cauza slăbiciunii, ci a puterii. E ajustarea pentru a reuși. E ajustarea care vă dă abilitatea de a face schimbările care vă vor face mai bun.

Eu am învățat de la un țigan, consilier local, că o criză este momentul în care apar liderii adevărați. În timpul unei crize liderii devin mult mai vizibili și ni se arată așa cum sunt pe interior. În timpul unei crize, liderii apar, sunt acolo unde e nevoie de ei și sunt devreme. Sunt primii care sunt gata să meargă înainte. Sunt sinceri și sunt cei care se prezintă cu speranță în fiecare loc, inclusiv în comunitățile locuite de romi.

Din păcate, în afară de “țigancă împuțită”, dansuri cu Bercea Mondialul, cu țigăncile de la Costești și caracterizarea unei etnii după comportamentul unor grupuri care nu reprezintă nici măcar 10% din etnie, nu ați ieșit în evidență prea mult, nici ca primar al Capitalei, nici ca președinte al României.

Sunt foarte multe fundații ale minorității care primesc foarte mulți bani europeni, primesc bani și de la Guvernul României ca să ajute la integrarea acestora. Nu știu cu ce s-au ocupat aceste fundații, dar știu că trăiesc bine cei care le conduc. În schimb, nu se întâmplă nimic cu copiii țiganilor, cu copiii din Zăbrăuți, spre exemplu, ca să nu vorbim de copiii din altă parte.

Traian Băsescu:

Dacă îmi aduc bine aminte, Zăbrăuți era în București și pe vremea când erați primar. Nu v-a fost niciodată clar cum trăiește majoritatea romilor și nici nu ați vrut să-i cunoașteți la ei acasă, să vedeți cum o duc. Le lipsesc utilitățile, lipsește asfaltul, lipsesc parcurile și locurile de joacă, iar copiii, cei mai mulți dintre ei se joacă întrecându-se cine adună mai multe PET-uri și fier vechi. De școli ce să mai zic, că numai a școli nu aduc și dacă nu mă credeți, mergeți la Ploiești, în cartierul Mimiu.

Ați încercat, de altfel, chiar în timpul intervenției, să dregeți situația, spunând că printre noi există și oameni buni. E de apreciat, dar răul era deja făcut.

Lista e lungă și parcă e păcat să o anulăm așa de repede, doar pentru că ne place să etnicizăm un scandal.

Ați mai spus că ONG-urile sunt vinovate pentru situația deplorabilă a comunităților. Domnule președinte, statul român, ca orice alt stat, trebuie să aibă grijă de toți cetățenii săi, mai ales de cei mai vulnerabili, nu ONG-urile.

ONG-urile au dus – și încă mai duc – o luptă decentă pentru drepturile romilor, pentru facilitarea accesului la educație, sănătate, locuri de muncă sau locuire, deși nu acesta este rolul lor.

La fel de adevărat este că din această luptă decentă au răsărit și averi pompoase peste noapte. Nu a fost doar “vina” ONG-iștilor, ci și “vina” statului, care a permis, prin ghidurile solicitantului și regulile financiare, salarii și de 5.000-6.000 de euro – de exemplu, în România anului 2009. Mulți au considerat că atât valorează munca lor lunară, iar dacă ghidul le-a permis-o, s-au plătit corespunzător. Nu nelegal, dar imoral în relația cu grupul-țintă al proiectelor, care în cele mai bune cazuri primeau doar o indemnizație de 1.000 de lei, după 4 luni de formare profesională. Imoral chiar în raport cu indemnizația dumneavoastră de președinte al țării. Și în doi, trei ani, cât a durat un asemenea proiect, conducătorii de ONG-uri la care faceți trimitere au strâns ceva avere – legal, dar imoral.

Alt exemplu: s-au dezvoltat proiecte de economie socială de milioane de euro, dar după finalizarea proiectelor, s-a pus lacăt multor afaceri din lipsă de rentabilitate, piață de desfacere etc. sau au rămas în familiile celor care le-au implementat, nicidecum în comunitate și în folosul ei.

Ați putea spune că România a dat romilor o agenție națională pentru romi, un centru național de cultură a romilor, mediatori sanitari, școlari, experți locali, locuri speciale la licee și facultăți. E adevărat, dar din acel moment, România s-a spălat pe mâini de grija pentru incluziunea economico-socială a acestei etnii.

Instituțiile și experții de mai sus au făcut tot ce au putut să ajute, chiar dacă, de multe ori, nu au reușit să facă prea multe. Ce-i drept – și de ce să nu o spunem, pentru că doar așa ne putem schimba -, chiar și unora dintre aceștia, puterea și banul le-au luat mințile și i-au îndepărtat de la scopul nostru comun: mai mult bine în comunități.

Absolvenții de facultăți pe locurile speciale au îngroșat, mare parte dintre ei, rândul șomerilor, ca mulți alții din țara noastră, iar unii mai norocoși lucrează în cu totul alt domeniu decât specializarea dobândită. De ce? De nevoie.

Domnule președinte, romii, ca și românii, ungurii, nemții, au multe uscături, dar ele nu caracterizează o majoritate, nici măcar pe cea a unei minorități cum este cea a romilor.

Chiar dacă ura și răzbunarea sunt căi mai ușor de urmat, trebuie să facem eforturi să dăm contur bunătății care există în noi toți. Când spun că nici noi, romii, nu trebuie să reacționăm violent la violență, asta nu înseamnă că trebuie să ne ținem gura închisă, ci că trebuie să continuăm să condamnăm rasismul și, în același timp, să acționăm pentru combaterea lui, dar fără răutate în vorbe și acțiuni.

În lupta noastră pentru dreptate, toți suntem încă o generație de sacrificiu, dar împreună putem modela societatea și caracterele generației care urmează, astfel încât copiii românilor, ai ungurilor, ai nemților, ai romilor să conviețuiască împreună în toleranță și înțelegere, să accepte că sunt diferiți și că pot trăi în armonie pentru binele lor și al generațiilor viitoare, pentru binele României.

Ați încercat și dumneavoastră, dar parcă ați abuzat de prea multe ori de această strategie, la fel cum abuzează mulți moderatori TV, jurnaliști, personalități publice și cetățeni simpli.

Este adevărat că partea urâtă a unei comunității se arată cel mai des în spațiul public, pentru că vinde bine. Între o bătaie în țigănie și un copil de 7 ani de etnie romă care vorbește două limbi străine și cântă deja la două instrumente – căci există -, alegi ce îți aduce beneficii, de orice fel, chiar dacă alegerea înseamnă promovarea răului.

Și dacă mulți aleg să prezinte prima situație, atunci ar fi omenesc să privim mai atent la cauzele care duc la producerea acestor scandaluri, nu doar la efectele lor, și să începem să revigorăm ce pare a fi alterat. Chiar dacă pare aproape imposibil pentru azi, este, cu siguranță, posibil pentru generațiile viitoare. E vorba de voința, de bunăvoința noastră pentru a produce schimbări.

Mergeți printre oameni și ajutați-i să treacă peste greutățile acestei crize. E suficient! Schimbarea poate începe de la noi toți, trebuie doar să ne dorim, în ciuda tuturor incertitudinilor sau greutăților care ne-ar împiedica să o facem.

Chiar dacă nu sunt optimist că se va schimba ceva de mâine, speranță, pentru anii care vin, încă am! În credința noastră strămoșească, Iisus ne spune că nimic nu va fi imposibil pentru cine crede. Eu cred.

Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News