Masca, mon amour | O pledoarie argumentată pentru a purta mască în spații publice

Când nu se mai găseau măști în farmacii sau online, eu aveam câteva de tip FFP1 în dulapul cu medicamente. Nu le cumpărasem de teama pandemiei, ci pentru zilele în care dădeam cu aspiratorul prin casă, ca să nu inhalez praf și păr de pisică. 

După ce au apărut primele cazuri de coronavirus în București, am schimbat destinația măștilor și am ieșit la cumpăraturi echipată cu una. În doar câteva ore, am fost certată de o farmacistă că port mască, felicitată de un microbiolog și am citit mai multe recomandări contractorii.

Acum încep să se clarifice lucrurile și tot mai multe autorități recomandă sau impun purtarea măștilor de toată lumea în spații publice, inclusiv a celor confecționate acasă.

România nu are, încă, o poziție

Centers for Disease Control (CDC) din America tocmai a lansat recomandarea, după ce state precum Austria, Cehia sau Slovacia au impus purtarea măștilor în anumite spații publice, urmând modelul statelor asiatice. În România, autoritățile încă nu recomandă purtarea măștilor în rândul publicului general, iar apelurile în acest sens vin doar de la mișcări independente. 

Mai mult, autoritățile și specialiști de top din SUA și Europa discută despre metode de a igieniza și reutiliza măști, în situații de criză când nu sunt suficiente.

Recomandări

Donald Trump suspendă mărirea tarifelor timp de 90 de zile pentru toate țările, mai puțin China, pentru care le crește la 125%

Am urmărit subiectul și am citit zeci de concluzii ale studiilor pe eficiența măștilor, pentru a încerca să înțeleg: cum pot fi sterilizate și reutilizate măștile, ce fel de măști trebuie purtate, la ce sunt bune măștile și cum se fac măștile acasă.

Măștile, aurul din vremea pandemiei 

Niciodată în istorie nu au fost atâția oameni care să poarte sau să caute măști. Atâția oameni care să se gândească la măști și să se contrazică pe subiect. Atâția care să speculeze comerțul cu măști. 

Primele măști chirurgicale au fost confecționate din tifon și folosite în Franța în 1897. În 1905, Alice Hamilton a fost cercetătoarea care a protejat viețile asistentelor și doctorilor în timpul epidemiei de scarlatină, militând pentru folosirea măștilor în spitale.

Astăzi, Austria le cere supermarketurilor să ofere măști gratuite tuturor clienților, iar Slovacia și Cehia au introdus la rândul lor obligativitatea purtării măștilor în anumite spații publice. În Coreea de Sud sau Taiwan este normă socială ca toată lumea să poarte mască, nici măcar nu trebuie introdusă obligativitatea. 

Recomandări

Înregistrare din ședința USR. Momentul în care Elena Lasconi află de la Moșteanu și Fritz că nu va primi finanțare pentru campania electorală

Virus vs. mască 

Un virus are dimensiuni între 20 și 400 de nanometri, în vreme ce bacteriile au cel puțin 400 nm. 

Ca să vă faceți o idee asupra dimensiunii unui virus, iată comparația cercetătorului David R. Wessner: virusul poliomielitic are 30 nm, adică este de aproximativ 10.000 de ori mai mic decât un grăunte de sare. Virusul SARS-CoV-2, care cauzează COVID-19 are între 60–140 de nanometri. 

Măștile sunt construite pentru a nu permite trecerea particulelor de diverse dimensiuni. În funcție de tipul măștii, particulele care pot penetra sunt mai mici sau mai mari. Standardele care măsoară măștile se raportează la dimensiunea de 300 nm (0.3 μm). Astfel, măștile de tip FFP1 blochează 80% din aceste particule, N95 blochează 95%, FFP2 blochează 94% și FFP3 (N99) blochează 99%.

Sunt studii care arată că măștile de tip FFP blochează inclusiv particule mai mici decât standardul, în vreme ce măștile simple, de tip chirurgical, sunt de 11 până la 16 ori mai ineficiente. 

Recomandări

Tatăl lui Vlad Pascu, primele declarații în fața jurnaliștilor: „Fiul meu trebuie să își ispășească pedeapsa”, dar susține că nu era drogat, ci doar avea „urme de metaboliți”. Mesaj pentru familiile victimelor

Nicio mască nu este infailibilă, iar riscul de îmbolnăvire scade dacă purtarea măștii este eficientă, dacă purtătorul practică și igiena mâinilor, nu își atinge deloc fața sau masca și este instruit asupra modului de a pune și scoate masca (care implică, printre altele, curățarea obligatorie a mâinilor înainte de a o pune și scoate). Per ansamblu, am găsit studii care spun că a purta mască de tip FFP vs.a nu purta deloc scade de 100 de ori șansele de a lua virusul. 

De asta este foarte important accesul personalului medical la măști de tip FFP. 

Măștile făcute acasă – da sau nu?

Inclusiv spitalele din SUA au început să lanseze tutoriale despre cum se poate confecționa acasă a mască, pentru a-i crește eficiența. 

Este important de știut că măștile confecționate acasă sunt mai degrabă utile pentru a împiedica purtătorul să răspândească virusul decât să nu-l contacteze de la alții. Sunt studii care arată că aceste măști permit trecerea a 40 până la 90% din particulele din mediul ambiant. 

Cu toate acestea, avertizează asupra pericolului ca purtătorul să “capete curaj” și să se expună mai mult, crescând șansele de a se îmbolnăvi. Manevrarea incorectă a măștii, cu mâinile murdare de exemplu, poate transfera virusul de pe mână/mască pe față. În plus, umezirea măștii poate favoriza transferul virusului pe fața celui care poartă masca, avertizează Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor

Masca făcută acasă, igienizată după fiecare purtare

Am văzut cum medicii din America și Italia igienizează și refolosesc inclusiv măștile profesionale de unică folosință, ceea ce era de neimaginat înainte de criza actuală. 

În 2006, FDA-ul american a analizat posibilitatea igienizării și refolosirii măștilor de tip FFP în cazul unei pandemii de gripă. Dacă la momentul acela au concluzionat că nu recomandă refolosire, ci folosirea extinsă, cu aplicarea și schimbarea frecventă a unei măști chirurgicale deasupra celei de tip FFP, acum și aceste recomandări încep să se schimbe. 

Centrul pentru Prevenirea Bolilor din SUA a publicat deja un raport despre  decontaminarea măștilor în caz de criză. 

Pandemia coronavirus îi face pe mai mulți oameni obișnuiți să fie atenți la ce spun cercetătorii, dincolo de populismele politicienilor. Este o oportunitate rară, așa că jurnaliștii trebuie să intensifice eforturile de a intermedia între oamenii de știință și publicul general. 

Mesajele și recomandările cercetătorilor trebuie să ajungă rapid la public, fiindcă virusul avansează exponențial, cu fiecare oră pierdută. 

Urmărește-ne pe Google News