În toamna lui 2015, la Toronto a avut loc o “ediție specială” a dezbaterilor Munk, probabil una dintre cele mai așteptate discuții cu public din lume.
Tema a fost: “Urmează cele mai bune zile ale omenirii?”
Echipa “pro”, cea a optimiștilor, a fost reprezentată de cercetătorul Steven Pinker și de Matt Ridley, membru al Camerei Lorzilor.
În echipa “contra” au fost filozoful Alain de Botton și scriitorul canadian Malcom Gladwell.
Ei au polemizat în fața a 3.000 de spectatori, încercând să-i convingă dacă, într-adevăr, urmează cele mai bune zile ale omenirii
Printre argumentele lor, optimiștii au enumerat:
1. “Viața însăși e mult mai lungă. Acum un secol și jumătate, speranța de viață a oamenilor era de 30 de ani. Astăzi a ajuns la 70 și nu dă semne de scădere, ba chiar dimpotrivă”.
Căutați variola și pesta bovină pe Wikipedia. Definițiile sunt la timpul trecut – de pildă “variola a fost o boală” – ceea ce indică faptul că două dintre cele mai mari pericole pentru existența umană au fost eradicate definitiv.
Steven Pinker
2. “Prosperitatea. Acum două secole, 85% din populația lumii trăia în sărăcie extremă. În ziua de azi, procentul e mai mic de zece”.
3. “Inteligența. În toate țările, IQ-ul populației crește cu trei puncte în fiecare deceniu”.
“Scopul tragediei e să reamintească vulnerabilitatea și, prin urmare, necesitatea modestiei”
De partea cealaltă, echipa “contra” a arătat că:
1. “Sărăcia nu se eradichează doar prin creșterea produsului intern brut, căci există milionari și miliardari care simt că nu au destul – iată adevărata definiție a sărăciei: sentimentul că nu deții suficiente bunuri. Și, din păcate, acest sentiment crește și e prezent la orice nivel al venitului”.
2. “Marea portavoce le e oferită oamenilor care ne spun că viața va fi perfectă. Acesta este, în parte, aspectul pe care-l combat eu, deoarece cred că ilustrează o filozofie foarte periculoasă și inumană”.
3. “La începuturile civilizației occidentale, grecii antici au inventat o formă de teatru numită tragedie. Iar scopul tragediei a constat în a le reaminti orașelor-stat vulnerabilitatea lor permanentă și, prin urmare, necesitatea unei modestii extreme în fața necunoscutului”.
4. “Discutați cu epidemiologii, vor menționa pericolul de extincție a speciilor, referindu-se inclusiv la ființele umane. Motivul pentru care vorbim acum despre potențiala dispariție a oamenilor este exact din pricină că suntem atât de strâns conectați.
Conectarea face posibil ca unele organisme sau virusuri incredibil de periculoase, letale, să se răspândească foarte, foarte repede pe tot globul. Epidemiologii vă vor spune că am fost teribil de aproape de dezastru în mai multe rânduri, chiar în vremurile recente, tocmai din această cauză.
Malcom Gladwell
La încheierea dezbaterii, publicată recent într-o carte apărută și în România, la întrebarea “Urmează cele mai bune zile ale omenirii?”, 73% din public a răspuns “Da” și 27% a răspuns “Nu”. Era în toamna lui 2015.
***
“Bună dimineața: azi, venind din gardă spre casă am fost oprit prima dată de poliție… o domnișoară polițist m-a tras pe dreapta pe la Unirii…”, povestește unul dintre medicii de la un mare spital de urgență din București, om cu peste 20 de ani de experiență și un vechi interlocutor al nostru, ca jurnaliști.
“Am scos legitimația pe geam și i-am spus că sunt medic… a luat poziție de drepți și m-a salutat militărește cu mâna la chipiu!!!”
“Am simțit nevoia și am salutat-o și eu militărește!!!”, ne-am urat zi bună și am plecat… respectul începe să reapară… cel puțin pentru aceste două categorii de oameni care sunt inventate pentru a ajuta… Doamne ajută!”.
“Nu era nevoie de epidemie pentru asta… am simțit să vă spun… poate merită spus lumii… ne ajută pe toți… și pe cei de acasă și pe cei din linia frontului”.
Da, poate că urmează cele mai bune zile ale omenirii.
Iar aceste zile vor conviețui cu avertismentul pe care grecii l-au rostit acum 2.500 de ani pentru noi, cei de azi: tragedia ne salută cu mâna la chipiu.