Iaroslava Burlacenko este pivotul lui Minaur Baia Mare. În ultimii 7 ani, Iaroslava a jucat la Galați, Craiova, o vreme în Turcia și apoi s-a întors în România.
E născută la Kiev, acolo unde mama și frații ei locuiesc și acum. Handbalista i-a oferit un interviu video lui Costin Ștucan, pe care Gazeta îl va publica în curând. Am tras cu coada ochiului la ceea ce spune femeia de 29 de ani, calmă și îndurerată. Are ochii roșii, dar folosește un ton potolit, fără nicio adiere de revanșă.
Mircea Lucescu reflecta cândva că sportul e o cale scurtă pentru a înțelege lucruri complicate.
„Ieri când am vorbit cu mama la telefon pe fundal se auzeau explozii”, povestește Iaroslava Burlacenko. Ce simte pentru ruși? „Avem legături foarte strânse, noi, ucrainenii și rușii. Terapeuta mea e rusoaică, asta ca să vă dau doar un exemplu”. Are colege rusoaice în competiții, prieteni în afara terenului, cunoștințe peste tot, de la Kiev la St. Petersburg și de la Mariupolul făcut una cu pământul până la Moscova.
După începutul războiului, Iaroslava a evitat o vreme să vorbească amicilor săi ruși. „Eram furioasă și n-am vrut să mă vărs pe ei”. Acum, recunoaște că-și selectează contactele, „pentru că mi-e greu când văd că unii continuă să închidă ochii și să sprijine ceea ce face Vladimir Putin”.
Urăște? Nu. Dar ce le-ar transmite rușilor?
„Îi înțeleg și, din ce vorbesc cu prietenii mei ruși, știu că viața lor a fost dată peste cap de restricții”, spune ea.
Să rămânem însă realiști și să nu comparăm restricțiile care au schimbat viața rușilor cu efectele bombardamentelor. După ce restricțiile vor fi ridicate, viața rușilor va putea reintra în normal. A noastră însă, într-o țară distrusă, când va redeveni o viață normală?
Iaroslava Burlacenko, handbalistă ucraineană din România:
Da, are dreptate Mircea Lucescu, sportul e o linie de educație, care se strecoară acolo unde alte lucruri pătrund greu.
Așa a încheiat sportiva ucraineană Iaroslava Burlacenko mesajul către ruși: „Le doresc ca și ei să-și găsească un spirit comun și să refacă ce e stricat, așa cum noi am găsit un spirit comun să rezistăm la ceea ce ni se întâmplă acum”.