2 comentarii„Marea Neagră trebuie să devină o mare NATO. Este momentul oportun ca la viitorul summit NATO să se facă pași hotărâți în această direcție”, a declarat Kuleba. Reacția Kremlinului nu s-a lăsat așteptată – purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că Marea Neagră nu va fi niciodată o „mare NATO”.
Marea Baltică și Finlanda ca un nou simbol al slăbiciunii ruse
Declarația lui Kuleba pornește, de fapt, de la un alt eveniment. Presa guvernamentală rusă a reacționat foarte dureros la aderarea Finlandei la NATO în data de 4 aprilie. Chiar și cei mai inventivi propagandiști ruși nu au reușit să lanseze vreo narațiune credibilă pentru consumatorul intern. Jurnaliștilor pro-Kremlin le vine tot mai greu să-și prezinte țara ca un mare învingător în lupta cu Vestul, după ce președintele Vladimir Putin a anunțat acum un an că „operațiunea militară specială” din Ucraina va opri extinderea NATO. Și, după cum vedem, nu a oprit-o…
Exprimându-și temerea în anii 2021-2022 că o rachetă străină va ajunge în șapte minute de la Harkov la Moscova dacă Ucraina aderă la NATO, Putin nu mai are ce să le spună rușilor acum, după ce la doi pași de Sankt-Petersburg a apărut o nouă frontieră de 1340 de kilometri cu Alianța Nord-Atlantică.
Posturile guvernamentale de televiziune de la Moscova constatau neputincioase că Marea Baltică a devenit o „mare internă NATO”, iar propagandistul Vladimir Soloviov a râs de politicienii finlandezi care în loc „să caute pace și parteneriat cu Rusia”, împing Moscova în brațele Chinei. A fost o explicație proastă, dar alta nu era la acel moment.
Kievul, mesaj pentru Moscova
Cunoscând confuzia și dezorientarea generală din spațiul media al Rusiei, Dmitro Kuleba a pus cu mare plăcere mai multă sare pe rana Moscovei. „A venit timpul să transformăm Marea Neagră în ceea ce a devenit Marea Baltică – o mare NATO. Acest război a demonstrat că securitatea regiunii este indivizibilă. Amenințarea asupra unuia este o amenințare pentru toți”, a spus șeful diplomației ucrainene, argumentând că Rusia a atacat Ucraina și Georgia după ce NATO „a închis ușile” pentru aceste țări.
Ministrul de Externe al Ucrainei le-a solicitat statelor participante la conferința de la București să sprijine inițiativa de demilitarizare a Mării Negre, subliniind că o pace durabilă este imposibilă până când Crimeea va fi sub controlul Rusiei. De fapt, Kuleba a cerut o șansă pentru țara sa să devină stat membru după modelul Finlandei, ceea ce teoretic va genera transformări în Marea Neagră după modelul Mării Baltice.
Reacții dure în Rusia: Marea Neagră aparține tuturor, iar Kuleba să apeleze la psihiatru
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a reacționat vehement la declarația făcută de Dmitro Kuleba în timpul conferinței de la București, menționând că „Marea Neagră nu fi niciodată o mare internă NATO”. El a dat de înțeles că retorica lui Kuleba este una belicoasă, propunând transformarea Mării Negre într-un spațiu „al colaborării și interacțiunii”.
Despre Kuleba s-a mai vorbit la Moscova că este „lipsit de logică și rațiune”. Dmitri Peskov a spus că demilitarizarea Mării Negre și transformarea ei într-o „mare NATO” sunt două noțiuni care se exclud reciproc.
În același timp, agenția națională de presă a Rusiei RIA Novosti a reacționat operativ la declarația ministrului ucrainean de Externe, solicitându-i opinia deputatului Dumei de Stat Leonid Ivlev, care reprezintă Crimeea în Parlamentul rus. Acesta i-ar recomandat lui Kuleba să apeleze la psihiatru.
„Să apeleze la psihiatru. Kuleba nu înțelege care vor consecințele juridice și cele de securitate în regiunea Mării Negre”, a declarat parlamentarul rus.
De ce Kuleba nu a venit la București?
Ca o paranteză, rămâne o întrebare deschisă de ce Dmitro Kuleba nu a venit la București și a trimis-o pe adjuncta sa Emine Dzapharova, originară din Crimeea. Potrivit explicației oficiale, din dispoziția expresă a președintelui Zelenski, ministrul Kuleba a fost nevoit să rămână la Kiev pentru a se ocupa de gestionarea situației de securitate, dar și de demersurile de tragere la răspundere a Rusiei pentru crimele de război. Trimițând-o pe crimeeana Emine Dzapharova la București Kievul a arătat cât de importantă este Crimeea pentru Ucraina și că visează la eliberarea peninsulei.
În același timp, anularea vizitei șefului diplomației ucrainene la București cred că demonstrează încă o dată că România nu este considerată la nivelul clasei politice ucrainene nici pe departe la fel de importantă ca Polonia în contextul sprijinului oferit Kievului după lansarea invaziei la scară largă.
La evenimentele diplomatice din Polonia, de cele mai multe ori ajung împreună și Kuleba, și Zelenski și jumătate din membrii Cabinetului de Miniștri, în timp în România a ajuns ministrul Apărării, de parcă ar fi existat două dosare separate de relații: unul de politică externă și altul de apărare în contextul colaborării sectoriale cu NATO.
În ciuda sprijinului oferit de România Ucrainei, pe primele pagini ale ziarelor ucrainene apare mult mai des Varșovia decât Bucureștiul și e greu de spus dacă această situație este determinată doar de apropierea istorică dintre cele două popoare.
„Lac intern” al Rusiei sau „mare NATO”?
Remarcându-se prin declarații originale la București, dar aflându-se fizic în Ucraina, Dmitro Kuleba, a adus critici Occidentului, spunând că nu a existat niciodată vreo strategie privind Marea Neagră în capitalele vestice, în timp ce Rusia de mult avea un plan de agresiune.
Totuși, Marea Neagră nu poate fi comparată cu Marea Baltică, luând în calcul litoralul rusesc enorm, dar nici nu poate să rămână un lac intern al Rusiei după anexarea Crimeii în 2014. Încercând să exploateze la maximum frustrările Rusiei după aderarea Finlandei la NATO și să transmită mesaje simbolice Occidentului, Dmitro Kuleba a reușit să dea tonul discuției de la la București, fără să se fi aflat acolo.