ComenteazăO poveste spune că un om a coborât dintr-un taxi londonez, în fața Parlamentului. De-a lungul drumului, pasagerul primise, pe gratis, lecții despre o varietate de subiecte, analizate competent: de la felul în care trebuie făcute legile, prețul benzinei, tratativele pentru o pace durabilă, mărirea pensiilor și, în general, cum poate fi organizată lumea mai bine.
Pasagerul a fost fulgerat de o idee dumnezeiască: de ce oamenii care știu cu adevărat cum să conducă o țară nu sunt în Parlament, ci mână taxiuri pe stradă?
A relatat despre căderea zidului Berlinului
David Sassoli a fost unul dintre politicienii care confirmă că e cazul ca oamenii care conduc țările să stea în clădirile alocate acestei misiuni. Democrații conduse de aleși, asta e cea mai puțin proastă soluție, având în vedere alternativele.
Fantezia că a sosit momentul ca bugetul și problemele națiunilor să treacă în guvernarea companiilor private ne costă scump pe toți. Fără să fi fost o zi în serviciul public, măcar la nivel de director de școală, de angajat în spital sau de parlamentar detestat de toată lumea, Zuckenberg și Musk s-ar blaza în doi timpi și trei mișcări. Democrația e plicticoasă.
Fost jurnalist, întâi de presă scrisă și apoi important prezentator al televiziunii italiene, Sassoli a făcut parte din generația care a relatat despre căderea zidului Berlinului și fondarea unei noi speranțe. După ce a intrat în politică, cel ajuns președintele Parlamentului European a fost, conform presei din țara sa natală, un om care a înțeles că în administrarea lumii e de preferat soluția, deși conflictul vinde infinit mai bine. Până la urmă, oamenii te trimit pe scena publică nu ca să-i scalpezi pe cei mandatați de ceilalți, ci ca să lucrezi cu ei, pentru ca fiecare să-și servească alegătorii. Sassoli nu s-a simțit mai puțin italian când a ajuns președintele Parlamentului European.
Când PSD și PNL au lipsit intenționat de la discursul lui Sassoli
La moartea lui David Sassoli plouă cu mesaje de la politicienii români. Toți îl descriu ca pe un prieten al României. Dar, la una dintre ultimele sale referiri elogioase la România, ținută în plenul din Strasbourg, Sassoli a fost tratat cu absență de europarlamentarii PSD și PNL. El ne-a onorat, cele mai mari partide de la noi au refuzat să participe.
A fost pe 9 iunie anul trecut, când documentarul „Colectiv” a câștigat premiul Parlamentului European, iar PNL și PSD au avut grijă să facă în așa fel încât niciun parlamentar al lor să nu fie în plen, la ceremonia încununată de discursul președintelui Sassoli.
Cele două partide au tratat evenimentul ca pe o conspirație. De parcă o recunoaștere europeană a unei realizări românești i-ar fi făcut pe ei mai puțini români. Imperturbabil, cu aerul său de eleganță omenească și șifonată, Sassoli a continuat, în cuvântul său, să parcurgă întâmplările din România.
A amintit de „tulburarea care a cuprins Europa în perioada de după drama de la Colectiv”. Pe holurile Parlamentului European aleșii din mai multe țări fuseseră șocați când aflaseră că, după atâția ani, nu există nicio sentință definitivă și că familiile, publicul și ziariștii continuă să țină tema în viață. „Presa trebuie să fie liberă. Mereu”, a spus Sassoli în plen, la rându-i însuflețit.
Italiana fostului ziarist suna atât de frumos în sala circulară de la Strasbourg. Iar el, opusul unui oficial scos din cutie, arăta obosit, exact ca femeile și bărbații, cetățeni și politicieni, care au unit acest continent. Nu au știut unde merg, dar i-au dorit binele.
Foto: Hepta