Poate se va găsi un om de bine și pe toți ăștia care nu respectă legea să-i urcăm și să îi ducem… uite, în India. Tot există atâtea locuri nepopulate acolo și tot se aseamănă între ei.
Alexandra Păcuraru, Realitatea Plus:
Nu mai am televizor de câțiva ani. L-am exclus din viața mea pentru toxicitatea pe care o împroșca atunci când pierdeam ore la „dezbateri” inutile, moderate chipurile de profesioniști, pentru a avantaja fie o idee, fie o persoană, fie o structură.
Am ales să mă informez din surse alternative, doar pe subiecte care contează pentru viața mea personală și profesională. De pildă, nu îmi pasă deloc de ce se întâmplă cu Novak Djokovic în Australia, dincolo de a afla că un mare sportiv este, în același timp, un om atât de mic.
S-a comis o crimă
Nu am televizor dar, pentru că ispita se află la un click distanță, în contextul conflictului din Bolintin, fiind direct interesat de situația romilor din România și romofobie, am urmărit joi seara, cu acces de pe internet, câteva posturi TV.
Nu am aflat nimic nou despre conflictul respectiv, cazul fiind foarte limpede: s-a comis o crimă de către un presupus etnic rom, acesta a fost arestat și urmează să plătească pentru ce a făcut.
Comunitatea s-a răsculat pentru că acest eveniment este doar unul dintr-o serie mai lungă de infracțiuni locale comise de unele persoane, identificate ca rome, venite în localitate în urmă cu aproximativ 12 ani, după spusele unora, aduși chiar de către politicieni pentru un vot facil.
La protestele față de autorități participă și români, și romi
Autoritățile nu au intervenit în acest deceniu nici pentru incluziunea lor, nici pentru a preveni și combate criminalitatea. Astfel, locuitorii Bolintinului – români și romi – vor să scape de cauza problemei, organizând proteste față de autorități. Primarul, politician iscusit, s-a alăturat protestelor, de parcă nu el ar fi responsabil pentru situația din localitate, inclusiv pentru siguranța cetățenilor și a bunurilor lor.
În fine, am văzut că romii din localitate erau prezenți la protest, în live-urile televiziunilor, declarându-se ca atare. Așadar, nu este vorba despre un conflict între romi și români per se, ci de unul între cetățenii săturați de abuzurile pe care le comit unii membri ai localității – indiferent de etnia lor – și, totodată, față de incompetența autorităților.
Dar această interpretare optimistă e infirmată de „moderatorii” televiziunilor noastre alarmiste, prin titluri de tot felul, prin asocierea implicită a criminalității cu presupusa etnie a infractorilor, prin instigare de tot felul.
Știu, CNA-ul va avea mult de muncă, vor fi amenzi, dar cu ce folos?
Ce înseamnă moderator?
Conform DEX online: MODERATÓR, -OÁRE, moderatori, -oare, s.m., s.f., s.n., adj. 1. S.m. și f., adj. (Element) care moderează, ponderează, frânează, potolește. 2. S. m. și f. Persoană care conduce cu imparțialitate o dezbatere, de obicei, publică, o masă rotundă, o emisiune cu mai mulți participanți. (…) [Pl. și: (4, n.) moderatoare] – Din fr. modérateur, lat. moderator, it. moderatore.[1] (Sublinierea îmi aparține.)
În manualele de jurnalism, dincolo de ceea ce definim generic ca „moderator”, în atribuțiile celui/celei care își asumă acest rol public mai intră și responsabilitate civică și o (auto)moderare implicită. Nu contează opiniile personale ale moderatorului, căci e imparțial, ci facilitarea unui proces în care opinii divergente să poată coexista în același context, pentru onesta informare a publicului.
Și, uite-așa, ajung la Realitatea TV, unde Alexandra Păcuraru, moderatoarea emisiunii „Legile puterii”, era consternată până la lacrimi de situația din Bolintin.
„Tot există atâtea locuri nepopulate acolo”
Moderatoarea dăduse o pasă, o legătură, către jurnalistul din teren ce-i intervieva pe romii care manifestau împotriva criminalității grupului restrâns. Alexandra Păcuraru conchide prin afirmația: „Poate se va găsi un om de bine și pe toți ăștia care nu respectă legea să-i urcăm și să îi ducem… uite, în India. Tot există atâtea locuri nepopulate acolo și tot se aseamănă între ei”.
Și, asta, tocmai în contextul în care discuta despre un incident între unii locuitorii din Bolintin, iar romii erau identificați ca agresorii nedoriți, chiar dacă, cu doar câteva minute înainte, doi romi protestatari – autoidentificați ca atare – susțineau că doresc să scape de infractorii din localitate.
Cele susținute de doamna Păcuraru, în opinia mea, intră sub incidența legii*, dar, nefiind jurist, nu pot decât să constat că doamna Păcuraru și-a asumat o posibilă infracțiune, tocmai când își afirma consternarea față de o altă infracțiune. Rămâne ca justiția să-și spună cuvântul.
Și, pentru a nu generaliza, trebuie să spun că am văzut și moderări TV profesioniste în contextul evenimentelor din Bolintin, una chiar la Realitatea TV, imediat după doamna „moderatoare” Păcuraru. Moderatorul Laurențiu Botin a invitat politicieni să discute posibilitatea unor soluții pe termen lung și asigurându-se că la dezbatere participă și voci ale romilor.
În astfel de situații tensionate contribuția celor ce pot influența opinia publică trebuie să fie întotdeauna moderată, în respect pentru interesul public, nicidecum prin instigare la violență, generalizare, promovarea discursului urii sau a unor măsuri extreme.
* Art. 369 din Codul Penal și art. 3-4 din Legea nr. 2/2021, care prevăd:
Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Art. 3, Legea nr. 2/2021
Fapta persoanei de a promova, în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antiţigăniste constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 4., Legea nr. 2/2021
Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, de ştiri şi informaţii, materiale antiţigăniste constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.