ComenteazăCând aud de un avion MiG care încă zboară pentru armata română, mă gândesc la Dacia 1300 verde, din fața blocului cenușiu, de pe vremea lui Ceaușescu. La ea meșterea toată ziua, vecinul meu Bejan, sudor de profesie.
După ce înjura câteva ore, ne chema pe noi, copiii maidanului, să împingem la rablă, în timp ce sorbea din vișinată. „Mașină, beep, nu vrăjeală!”, urla el mândru, când motorul înecăcios tura ca un cotcodăcit de găină.
Tot pe vremea aia, pentru că părinții lucrau la uzina IAR din Brașov unde se construiau aparate de zbor, Moș Gerilă venea cu elicopterul în curtea fabricii, într-un cadru festiv cu stegulețele PCR arborând. Dintr-un elicopter Puma coborau Moș Gerilă și tovarășii județului. Iată că peste o jumătate de secol, în același tip de elicopter Puma, mai mult sau mai puțin, se suie soldații membri NATO, adică ai noștri. Mai toți urcă la ceruri.
„România va crește cu 2,5% din PIB cheltuielile pentru apărare!”, ne spune superior președintele Iohannis. Mă tem că, dacă după atâția ani de NATO, aici suntem cu tehnica, și ne tot milogim să mai zboare câte un avion serios pe cerul nostru, sau mai cumpărăm câte ceva la mâna a doua, ce facem ?
Cu noul procent, vom acoperi același cheltuielile cu vopsitul conservelor pentru firmele de casă ale băieților deștepți. Aceeași care de 30 de ani ne ciordesc, și ne spun, acum și dintotdeauna, „suntem pregătiți”.
Măcar elicopterul nu s-a prăbușit peste vreun avion al americanilor. Porneam al Treilea Război dând vina pe ruși, înainte să apară.