ComenteazăLa acest scrutin electoral social-democrații au primit 1.705.786 de voturi, ceea ce înseamnă un procent de 28,9%. Față de parlamentarele din 2016, PSD a înregistrat o scădere semnificativă, de 16,6 procente (45,5% în 2016). Dacă privim mai aproape, spre alegerile europarlamentare din 2019 sau alegerile locale din septembrie 2020, putem vorbi chiar de un reviriment electoral.
Geografia electorală, neschimbată în ultimii 30 de ani
După cum se cunoaște, geografia votului nu este una monocromă. Din punct de vedere electoral, există diferențe regionale, județene, pe medii (urban vs rural) însemnate. Spațiul geografic, unul ce-și are propria istorie și, implicit, propriile caracteristici economico-sociale, impune comportamente de vot.
Iată cum, în cadrul geografiei electorale regionale, regiuni de dezvoltare (opt la număr), procentele social-democraților au variat de la un minim 15,1% în Regiunea de dezvoltare Centru la un maxim 45,2% în Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (Figura 1).
Este o diferență procentuală însemnată, în toată perioada electorală post-1989 existând aceste clivaje electorale regionale. De altfel, după cum este foarte clar evidențiat, sudul și estul țării, exceptând Regiunea București-Ilfov, cuprind acele regiuni de dezvoltare unde social-democrații au avut procente superioare mediei naționale. Invers, în centru și vest, sunt regiunile cu scoruri electorale inferioare mediei naționale.
Este aceeași geografie electorală ce rămâne practic neschimbată în toți cei 30 de ani postcomuniști. Centrul și vestul țării versus sudul și estul, cele două regiuni cu istorii diferite. Sau fostul Imperiu Habsburgic vs fostul Imperiu Otoman. Sau după cum unora le place încă să spună, civilizație contra înapoiere, progresism contra conservatorism retrograd.
Categoric, lucrurile nu sunt așa de fade, alb vs negru, bun vs rău. Contextul contează întotdeauna.
Polii, pe județe: Sibiu vs Olt
La nivel județean (un județ egal o circumscripție) identificăm aceleași diferențe. Exceptând circumscripția Diaspora și cele două județe cu etnici maghiari, Covasna și Harghita, minimumul județean se înregistrează în județul Sibiu (13,7%), iar valoarea maximă, în Olt (57,2%, de altfel, singurul județ în care PSD a înregistrat o majoritate absolută). Per ansamblu, în 22 de județe social-democrații depășesc media națională, în alte 21, inclusiv circumscripția Diaspora, au procente sub media națională (Figura 2).
Factorii care determină comportamentele electorale diferite
În continuare vom face referire, telegrafic, și la alte distincții geografice, după cum urmează:
- (i) Urban vs rural – 27,1% vs 33,7%.
- (ii) Municipii (inclusiv București) vs orașe – 26,1% vs 31,3%.
- (iii) Rural Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania (exclusiv Covasna și Harghita) vs rural Oltenia – 22,4% vs 48,4% (pentru mai multe exemple, vezi Tabelul 1)
Tabelul 1. Dinamica electorală regională a social-democraților în funcție de distincția urban vs rural la alegerile parlamentare din 2020
| Regiune | Urban | Rural |
| Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania | 19,8 | 22,4 |
| Covasna, Harghita | 6,9 | 4,4 |
| Oltenia | 40,8 | 48,4 |
| Muntenia | 31,1 | 40,9 |
| Dobrogea | 23,9 | 29,6 |
| Bucovina, Moldova | 29,7 | 36,5 |
Foarte simplu, putem observa că există, pe de o parte, clivaje electorale regionale, dar și în funcție de distincția urban-rural. Prin urmare, o dublă diferențiere.
Care-i explicația? Cu siguranță că nu vom merge spre zona explicațiilor facile, cu maniheismul simplist, asta ca să nu folosim un adjectiv mai dur, reiterat continuu în tot intervalul postcomunist, maniheism ce spune că votanții PSD sunt naivi, varianta soft a apelativelor, iar cei ce nu-i votează sunt mult mai luminați în materie de politică.
Miriapode de variabile structurează comportamentul electoral. Se știe că în zonele mai sărace, în varii spații geografice, votul pentru partidele social-democrate înflorește. Mai știm că în sistemele economice capitaliste există inegalități economice evidente între spații diferite, între oraș și sat sau chiar în interiorul aceleiași localități. Orișicât, la Cluj-Napoca, Pata-Rât nu-i totuna cu zona Zorilor, după cum nici Cotroceniul nu se aseamănă cu Rahova, deși ambele cartiere sunt parte a aceluiași sector 5.
Aici e aici! Generează dominația partidelor clientelare, cu baroniada politică de rigoare, subdezvoltare, adâncind inegalitățile istoric consolidate și, în acest mod, constituindu-se drept cauză majoră a acestor inegalități? Sau mai degrabă aceste mecanisme de reproducție politică și economică nu sunt altceva decât efectul inegalităților generate de geografia capitalismului postcomunist?
Cei de la dreapta spun că sărăcia e cauză a clientelismului electoral și a dominației patronilor politici, iar cei de la stânga contestă acest mecanism de reproducție politică și socială; doar economia politică a capitalismul generează inegalități economice (uneven develompent).
E o discuție complexă în acest punct și nu e scopul nostru de a o lămuri aici. Evidente sunt decalajele de dezvoltare dintre regiuni, județe, spații geografice, diferențieri ce impun comportamente electorale diferite.
Să luăm două exemple relativ comune, respectiv (i) o corelație la nivel județean între votul pentru social-democrați și anumite variabile economice (cum ar fi procentul populației ocupate în agricultură din total populație activă și PIB/cap de locuitor – mii euro și date din 2019) și (ii) un fel de efect al vecinătății.
(i) Relația dintre cele două variabile și votul pentru social-democrați
a. Procentul populației ocupate în agricultură din total populație activă la nivel județean (variabila independentă) și votul pentru PSD tot la nivel județean (variabila dependentă) – Figura 3 – este o corelație pozitivă; crește populația agricolă a județului, crește și votul pentru social-democrați.
Nu este o corelație puternică (R2 = 0,2931), în mare, aceasta spunându-ne ceva de genul:
- Când populația agricolă a județului crește cu un procent, votul pentru PSD crește cu 0,55%.
din total populație activă și votul pentru PSD
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (INS).
b. În schimb, corelația dintre PIB-ul/cap de locuitor și votul pentru social-democrați (ambele valori calculate tot la nivel de județ) este una negativă (R2 = 0,3482):
- Crește PIB-ul/cap de locuitor cu o sută de unități, scade votul pentru PSD cu 0,25% (Figura 4).
Trebuie să mai precizăm că la aceste corelații folosim date agregate la nivel de circumscripție/județ și de aceea ele trebuie privite cu precauție. Noi nu știm care dintre alegătorii din acele județe au fost la vot, e.g. procentul celor cu venituri mari, al celor cu venituri mici, procentul agricultorilor?, de aceea pot apărea erori ecologice sau corelații întâmplătoare.
Cum votul pentru social-democrați scade cu nivelul economic al județului și crește odată cu creșterea procentului ocupat în agricultură, asta poate genera anumite ipoteze de lucru pentru studii viitoare de sociologie electorală. Mai mult, aceste corelații sunt în concordanță cu ceea ce deja se știe: acolo unde populația este mai săracă, votul pentru PSD crește.
Mai trebuie să menționăm că din aceste corelații am exclus județele Covasna și Harghita (procent mare de etnici maghiari și, implicit, vot pentru UDMR) și Bucureștiul, fără populație agricolă și cu valoare mare a PIB-ului/cap de locuitor, ceea ce ar fi distorsionat semnificativ analiza.
(ii) Un fel de efect al vecinătății
Efectul vecinătății se referă la influențele mediului socio-geografic asupra comportamentului uman, în sensul în care oamenii împrumută caracteristicile mediului în care locuiesc, conceptul fiind utilizat în științele educației, epidemiologie, psihologie. Efectul vecinătății implică un proces de conversie prin conversație, iar K. Cox, în anii 60 ai secolului trecut, remarcase că deciziile votanților erau influențate de contextul local.
La fel, la mijlocul secolului trecut, se observase că votanții, în formarea opiniilor lor politice, au fost influențați de prietenii cu care relaționau.
Pentru aceste analize s-au folosit date (de teren) sociologice. Noi nu dispunem de aceste studii de sociologie electorală. Iată de ce spunem un fel de efect al vecinătății, o formă adaptată.
Cum îți influențează votul vecinul de la oraș
Pentru a face acest mic experiment, am ales două orașe din două regiuni geografice diferite, Iași (Moldova) și Timișoara (Banat). Pentru fiecare din aceste orașe am selectat trei localități situate la mică distanță de oraș și trei, la mare distanță de oraș, fiind atenți ca aceste localități să fie omogene din punct de vedere etnic, pentru a nu afecta calculul.
- Iași – Localitățile de lângă oraș: Aroneanu (7 km distanță de oraș), Holboca (9 km) și Miroslava (7 km).Localitățile depărtate: Andrieșeni (57 km), Cozmești (82 km) și Tătăruși (92 km).
- Timișoara: Localitățile de lângă oraș: Ghiroda (7 km), Giroc (7 km) și Săcălaz (10 km).Localitățile depărtate: Fârdea (92 km), Margina (97 km) și Ohaba Lungă (80 km).
Ce a rezultat? Votul cumulat (procentual) al celor trei localități de lângă oraș, indiferent că ne referim la Iași sau Timișoara, este similar până la identificare cu votul din oraș, cu mult diferit de votul cumulat al localităților depărtate de oraș (Figura 5).
Cu siguranță că locuitorii din suburbii:
- au contact permanent cu orașul,
- au locuri de muncă în oraș,
- merg des pentru diverse treburi acolo
- și de aici influența orașului asupra acestor localități, inclusiv la nivelul comportamentului electoral.
Este ceea ce se numește (și) conversie prin conversație. Este cert că pentru a avea o analiză aprofundată, serioasă, sunt necesare studii de teren pentru a identifica în ce măsură anumite teorii testate în alte spații geografice sunt valide și în context românesc.
Votul pentru PSD, puternic în județele rurale
Concluzionând, vom spune că geografia votului pentru cel mai mare partid din întreg intervalul postcomunist este în concordanță cu ceea ce se știa până acum, cu diferențele de rigoare date de diferitele momente electorale.
În continuare social-democrații sunt votați preponderent în sud și est, cu un maxim în Oltenia, deopotrivă rurală și urbană, votul pentru aceștia multiplicându-se exponențial în județele rurale, dar scăzând procentual în județele economic mai prospere și cu grad de urbanizare mai mare.
La final, o întrebare retorică. Dacă se știu bine aceste detalii electorale, valide pe întreg intervalul post-1989, de ce atunci când sunt partidele de dreapta la putere nu sunt puse în aplicare măsuri economice în stare să dezvolte județele mai paupere, diminuând electoral PSD-ul, la același nivel cu județele mai dezvoltate economic? Oare de ce?