Cei doi președinți de talie mondială au semnat, în cele din urmă,
o declarație comună. În care nu spun, de fapt, nimic. E un soi de să fie bine
ca să nu fie rău. Nu era nevoie de o armată de diplomați pentru a concepe așa
ceva. O putea scrie și Gheorghe Hagi pe un bilețel, în pauza unui meci de-al
Viitorului.
Unii au înțeles că, pentru a fi pupat pe creștet și binecuvântat în drumul său spre al doilea mandat, președintele Iohannis ar fi vândut gazele României către americani. Nici vorbă.
Gazele României, mai ales cele din Marea Neagră, sunt vândute de multă vreme, și nu de domnul Iohannis, care pe vremea aia era primar la Sibiu, ci de domnii Tăriceanu și Vosganian.
Oricum, vorbim de mai bine de un an despre acele gaze de parcă în ele ar sta securitatea energetică a întregii omeniri. Când, de fapt, rezervele prezumate de pe platforma continentală a Mării Negre ar putea asigura consumul Europei pentru jumătate de an. Atât.
Exxon Mobil s-a retras deja din exploatarea acestor gaze, pentru că tehnologia necesară pentru a le extrage de la adâncimi mari este scumpă. Și pentru că a găsit gaze mai accesibile și mult mai multe în largul coastelor Ciprului.
Fondul de investiții Carlyle, prin BSO&G, a rămas, însă, în Marea Neagră și lucrează de zor. Ei nu trebuie să foreze la adâncimi mari, deci le convine.
De fapt, totuși, de ce s-a dus președintele Iohannis în SUA? Era în drum spre Florida și a oprit, în trecere, și la Washington?
Avea nevoie de șepcuța aia penibilă primită de la domnul Trump? Chiar, ditamai multimiliardarul nu putea să-i dea președintelui nostru un acoperământ de cap ceva mai de Doamne-ajută?
Zici că a intrat în cel mai apropiat magazin second-hand și a cerut cea mai ieftină șapcă, i-a dat-o Melaniei să o mâzgălească puțin cu un marker, pe parcimonie, și apoi i-a tuflit-o pe cap rudei sărace din Europa de Est.
“Ia, bre, Klaus, că și tu mi-ai adus doar un borcan cu magiun de Topoloveni și niște brânză de la sibienii tăi!“.
Măcar dacă Donald i-ar fi dat lui al nostru o machețică de rachetă Patriot. Că de plătit am plătit deja 4 miliarde de doalri, dar rachetele încă n-au ajuns în România.
Vin și ele, teleap-teleap, cândva mai spre toamnă. Dar nici măcar machetuță n-am primit. Ne apărăm țara cu avioane de hârtie și puști chinezești din plastic, luate din magazinul cu jucării.
Așadar, de ce a fost excelențul său în SUA? Poate ne va spune cândva. Nu prea curând, pentru că l-a obosit vizita asta.
Pentru următoarele săptămâni nu are vreun punct trecut în agenda oficială. Poate avem noroc și ni se arată pe 9 septembrie, când începe școala. Poate…