Partidele cu lideri lași și șmecheri care fug de dezbateri sunt îngropate sub soarele cu dinți al acestei duminici greu de uitat. Pentru poporul care are întotdeauna dreptate campania nu a fost un prilej de seducţie, ci un moment de bilanţ şi de analiză. Oamenii s-au săturat de sinecuri, vor soluții. Tânjesc după meritocrație și după susținere dreaptă, nu se mai lasă ademeniți cu găleți, cu mici, cu vrăjeli ieftine. Lumea preferă argumente în locul sofismelor, vrea rezonabil – şi nu demagogie.
Miza acum este trimiterea la lada cu gunoi a istoriei a Marelui Barosan, Marcel Ciolacu. E clar că românii nu vor un președinte de stânga, un mediocru, un lipsit de charismă, un băiat de cartier cu trecut neclar, cu CV umflat, prieten de cioace cu afaceriști duibioși.
Care a uitat că a cere încrederea cuiva presupune o imensă datorie. Că votul oamenilor este un gest de conştiinţă care implică valorile pe care ni le asumăm, visurile noastre şi o viziune. Că social-democrația nu înseamnă nici toane cu pițipoance de elită, nici aroganțe prin jeturi private, nici inconștienta risipire a banului public, nici călărirea Partidului sub toate formele.
Pentru Nicolae Ciucă, un tip aparent decent, cu o meserie practicată îndelung și cu succes, slugărnicia față de Klaus Iohannis s-a dovedit – la fel ca pentru tot PNL-ul – o amendă dură dată stilului neaoș de a te strecura cu orice preț spre mierea puterii.
Călin Georgescu, marea surpriză a ultimilor 35 de ani de democrație, și-a jucat șansele cât de bine a putut, profitând de rețelele sociale și de saturația poporului față de țepele tradiționale numite PSD și PNL. Oamenii n-au votat deloc antisemitismul sau pro-rusismul dânsului, ci contra batjocurii, misecuvenismului și descurcărelii de tip ciocoiesc propovăduite de greii de până ieri.
George Simion a devenit cuminte, s-a lăsat de filmari live pe facebook și a crezut că blatul de pe stadioane merge și pe marea scenă a țării și a lumii. L-a costat. Merită!