35 comentarii- Practic, ca bază s-a luat tot legea din 2017, care nu permite copiilor de diverse etnii să studieze materiile în limbile lor, deși până în 2017 se putea.
- Se păstrează ideea de „cote lingvistice în educație”: tot mai multe discipline învățate în limba ucraineană obligatoriu și tot mai puține în limba maternă.
- Efectul va fi acela că limba română va fi tot mai puțin vorbită în Ucraina.
- Ce spun reprezentanții românilor din Ucraina?
Autoritățile ucrainene au anunțat adoptarea unei legi a minorităților naționale care „apropie tot mai mult Ucraina de UE și de Occident”. Ca pornire, ca idee, legea a fost necesară pentru a îndeplini unele cerințe ale Bruxelles-ului, după ce Ucraina a obținut, în iunie, în plin război cu Rusia, statutul de candidată la aderarea în UE.
Comunitatea românească din Ucraina aștepta cu nerăbdare adoptarea acestei legi, recomandată și de Comisia de la Veneția.
Speranța a fost că legea că va elimina nedreptățile create de legea educației din 2017, care a redus substanțial dreptul dobândit anterior la studii în limba maternă.
Din păcate, mult lăudata lege a minorităților naționale, adoptată la mijlocul lunii decembrie, nu rezolvă problemele din cadrul învățământului în limba română, conform discuțiilor pe care le-am avut cu mai multe cadre didactice și alți intelectuali de etnie română din Ucraina. Ba dimpotrivă, legea încearcă să conserve statutul tot mai precar al limbilor minorităților naționale din sistemul de învățământ și din societate.
Ce a promis și ce a făcut Kievul
Este pentru prima dată când Ucraina se angajează la nivel legislativ să nu asimileze minoritățile naționale și să nu încurajeze discriminarea etnică, lucru de altfel lăudabil. Kievul, de asemenea, își asumă – cel puțin declarativ – grija față de valorile și tradițiile minorităților sau ale comunităților naționale.
Dar când căutăm în lege modul concret în care este rezolvată problema accesului la învățământ în limba maternă, rămânem dezamăgiți. Comunitatea românească din Ucraina, alături de alte minorități, spera că această lege va introduce amendamente în legea educației, prin revenirea la posibilitatea studierii tuturor disciplinelor de învățământ în limba maternă, în afară de limba și literatura ucraineană.
Așa cum a fost în legislația veche și așa cum se întâmplă în mai multe state europene. Era așteptată o soluție în contextul apropierii de UE.
Am participat în ultimii ani la diverse întâlniri și consultări cu minoritățile naționale, organizate de reprezentanțele OSCE, de autorități și alte organizații. De fiecare dată, comunitatea românească a propus ca prin această lege să aibă loc revenirea la drepturile anulate de legea educației din 2017. Standardul era ușor de localizat în timp.
Din păcate, noua lege a minorităților nu rezolvă această problemă, ci stipulează, la articolul 11, că învățământul este reglementat de legea educației din 2017. Altfel spus, drepturi mai multe nu vor fi oferite minorităților.
Mă întreb, așadar, de ce a mai fost scrisă și adoptată această lege? Ca să se constate că legislația care ne deranja este una corectă și corespunde cu normele europene? Era suficient și un comunicat de presă al autorităților în acest sens sau o declarație a premierului, și nu o lege adoptată cu mult fast, dar fără schimbări reale în sistemul de educație.
Un drept anulat
În trecut, minoritățile naționale din Ucraina aveau dreptul să învețe toate disciplinele în limba maternă, în afară de limba de stat, ucraineana. Școlile erau un leagăn al culturilor diverse, educând concomitent cetățeni loiali ai statului ucrainean. Prin legea educației din 2017 acest drept a fost anulat.
Kievul a introdus un sistem de „cote lingvistice în educație”, care nu-i permite, de exemplu, unui contribuabil etnic român, care finanțează sistemul de educație, să-și învețe copiii integral în limba maternă în școlile publice. Despre universități, nici nu se pune problema.
Limba română va fi tot mai puțin vorbită în Ucraina
Învățământul în limba maternă este permis în clasele primare, dar și acolo ore de limba ucraineană sunt mult mai multe decât de limba română. Copiii nu reușesc să învețe bine limba maternă. Apoi, din clasa a V-a până în clasa a XII-a sunt introduse cote lingvistice: tot mai multe discipline învățate în limba ucraineană obligatoriu (nu la alegere, după cum era normal) și tot mai puține în limba maternă.
Elevul ajunge în clasa a XII-a, practic, învățând foarte puține discipline în limba română. El nu va mai cunoaște limba maternă literară și va fi, de fapt, asimilat, în pofida angajamentelor legislative amintite mai sus.
Peste 5 milioane de ucraineni au trecut granița României refugiindu-se în calea războiului, cei mai mulți dintre ei mergând mai departe, spre țările vecine sau spre Occident.
Dinspre capitalele UE, lucrurile în privința legii arătau cam în felul următor: dreptul la alegere trebuie păstrat, iar drepturile dobândite anterior nu pot fi limitate sau lichidate. Dinspre Kiev însă, noua formulă legislativă este considerată progresistă, un model și pentru alte state europene.
Drepturi vechi, prezentate elegant
Fără să rezolve problema învățământului pentru minoritățile naționale, Kievul face alți pași în întâmpinarea comunităților etnice:
- le permite să-și organizeze evenimentele în limba maternă, cu asigurarea traducerii în limba de stat, dacă este cazul,
- le permite să aibă ziare, tipografii, edituri și afișe bilingve,
- să se adreseze la apelurile de urgență în limba maternă,
- să aibă indicatoare bilingve la intrarea în localități,
- să aibă școli private în care toate materiile pot fi predate în limba maternă.
Mai sunt enumerate în lege și alte drepturi politice: de a alege și a fi ales, de a înființa societăți culturale, de a desfășura proiecte, de a discuta în limba maternă în public.
De fapt, toate acestea erau deja permise de Constituție. Legea descrie realitatea politică și juridică fără să o îmbunătățească.
„O lege care nu ne ajută la nimic”
„Nu ne ajută la nimic acești pași mici făcuți în întâmpinarea noastră, dacă nu este rezolvată problema de bază a minorităților – revenirea la dreptul constituțional de a avea un învățământ public integral în limba maternă”, a declarat pentru Libertatea Aurica Bojescu, președinta Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale din Cernăuți.
Reprezentanta comunității românești din Ucraina susține că a participat la o serie de întâlniri și dezbateri organizate de autorități la recomandarea structurilor europene, însă cerința de bază de a rezolva problema accesului la învățământ în limba maternă a fost ignorată.
„Trebuie să revenim la normele constituționale, în care învățământul în limba maternă este garantat de stat”, atrage atenția Bojescu. Din păcate, noua legislație pare ruptă de Constituție și de normele europene, iar Curtea Constituțională, spre surprinderea tuturor, a dat în 2019 un aviz pozitiv vechii legi a educației, din care se revendică și cea de acum.
Autoritățile însă nu împărtășesc acest punct de vedere și susțin că Ucraina este un model de urmat pentru alte state la capitolul asigurării drepturilor minorităților naționale.
Merită menționat faptul că legea minorităților naționale se referă la toate grupurile etnice, inclusiv la ruși, dar este precizat faptul că pentru aceștia drepturile vor fi valabile după șase luni de la terminarea războiului din Ucraina.
În lege găsim, în premieră, noțiunea de „regim nazist totalitar rusesc”, care nu poate fi promovat și sprijinit în Ucraina de niciun grup minoritar.
Comunitatea maghiară critică Ucraina
Uniunea Culturală Maghiară din Transcarpatia şi Uniunea Democrată Maghiară din Ucraina au criticat, într-o declaraţie comună, noua lege privind minoritățile naționale din Ucraina. Parlamentarii ucraineni sunt criticați pentru că au ignorat propunerile constructive făcute anterior de organizațiile maghiare și de alte societăți culturale ale minorităților naționale din Ucraina.
Minoritatea maghiară din Ucraina susține că legea nu garantează dezvoltarea minorităților naționale și nu le permite să-și folosească simbolurile.
„Legea tratează drepturile minorităților ca drepturi care pot fi realizate individual de către diverși reprezentanți, lipsind minoritățile (comunitățile sau organizațiile) de posibilitatea de a-și realiza pe cale instituțională drepturile politice, educaționale sau lingvistice”, se arată în declarație.
Ucrainenii vor aderare la UE, dar nu cu orice preț
Potrivit unui sondaj organizat în vara acestui an în Ucraina, 81% dintre ucraineni ar vota în cadrul unui referendum pentru aderarea la UE. Cetățenii ucraineni sunt conștienți de faptul că mor pe câmpul de luptă pentru un viitor european al statului lor.
Întrebați de sociologi dacă Ucraina trebuie în mod urgent să îndeplinească toate cerințele UE pentru aderare, 62% dintre cetățeni au răspuns că „Ucraina trebuie să-și apere interesele și să nu fie de acord cu unele criterii, chiar dacă va fi amânat procesul de aderare”.
Potrivit analiștilor de la Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev, ucrainenii resping orice discuții privind valorile pe care ei le consideră patriotice, identitatea națională și lingvistică.
Societatea ucraineană respinge, în contextul războiului, și unele criterii de asigurare a accesului la educație în limba maternă a tuturor minorităților naționale.
Ucrainenii consideră că aceste aspecte pot fi negociate cu UE, ceea ce complică și mai mult ecuația politică. Orice om politic care va iniția schimbări legislative dorite de minorități ar putea fi criticat foarte dur de societate, care este dominată de ideea că limba și identitatea ucraineană trebuie consolidate, iar celelalte discuții, despre diversitate și minorități, sunt inutile.
Aici poate fi consultată legea nouă.
Citește și