ComenteazăPublicația independentă indiană The Wire a anunțat joi, 27 octombrie, primele rezultate ale unei anchete interne privind cea mai recentă investigație despre gigantul IT Meta. Meta este deținătorul Facebook, Instagram și Whatsapp.
E foarte probabil ca unul dintre jurnaliștii din echipa de investigație să fi păcălit redacția, publicând informații înșelătoare. The Wire nu dă încă detalii cu privire la acțiunile sau motivele jurnalistului în cauză, cu care anunță că a oprit colaborarea.
The Wire a recunoscut că „procesele editoriale interne care au precedat publicarea acestor articole nu au respectat standardele pe care The Wire și le stabilește pentru sine și pe care cititorii săi le așteaptă de la ea” și s-a angajat să reevalueze și să actualizeze aceste procese.
Cine este The Wire în India?
The Wire este o publicaţie online independentă, non-profit, din India, care a câştigat de-a lungul timpului numeroase premii pentru investigaţiile sale.
Este considerată printre puţinele surse media de calitate care au reuşit să rămână critice la adresa guvernării de extremă dreapta din India sub conducerea prim-ministrului Narendra Modi şi a partidului său Bharatiya Janata Party (BJP).
Iar Meta este unul dintre cei cinci mari giganţi IT din SUA, cu o miză mare în India, unde are cea mai mare piață pentru platformele ei sociale.
Ceea ce s-a crezut inițial că ar fi putut fi o operațiune sofisticată și „extrem de reușită împotriva jurnalismului de opoziție” pare mai degrabă o acțiune din interior. S-a născut un adevărat studiu de caz cu privire la practicile jurnalistice deficitare și încălcarea normelor etice chiar și în redacții cu o bună reputație.
Ce s-a întâmplat mai exact?
La începutul acestei luni, publicația independentă indiană The Wire a raportat că Meta a retras o postare controversată făcută de un cont de Instagram de satiră socio-politică – „Superhumans of Cringetopia„. Se știe că acest cont critică guvernul BJP condus de Modi și agenda sa naționalistă hindusă. Acestui cont i-au fost retrase de către Meta mai multe postări, deși nu au încălcat nicio regulă a comunității. Meta nu a oferit încă o explicație concludentă pentru motivul pentru care s-a întâmplat acest lucru.
Enigmaticul XCheck. Un nume complicat pentru a avea privilegii pe Facebook
The Wire a susținut că postarea în cauză a fost dată jos pentru că ar fi fost raportată de Amit Malviya, șeful celulei IT a partidului BJP, din cauza presupuselor sale privilegii XCheck. XCheck, cunoscut și sub numele de „verificare încrucișată”, este un program conceput de Meta, conform companiei, pentru a evita atenția negativă din partea presei cauzată de aplicarea regulilor de moderare la conturile cele mai populare. O măsură de PR, deci.
Wall Street Journal a scris despre controversatul program XCheck al Meta într-o investigație din 2021. Acesta a arătat că XCheck a ajuns de fapt, în mod netransparent, să ofere anumite privilegii unei liste de celebrități, politicieni etc.
Ce fel de privilegii? Aceștia pot posta conținut care încalcă regulile platformelor, pot chiar distribui știri false, fără a fi sancționați la fel ca ceilalți.
Prin urmare XCheck există, nu e o ficțiune, iar Meta nu a fost tocmai transparentă în privința lui. The Wire susținea, în plus față de ce știam deja, că șeful IT Malviya s-ar fi aflat pe „lista albă” și că acest lucru îi permitea să elimine automat postările altora, fără vreo intervenție umană. Sună plauzibil.
Șeful de comunicare de la Facebook a negat
Drept dovadă, cei de la The Wire au prezentat niște capturi de ecran furnizate de o presupusă sursă din cadrul Meta.
Când Andy Stone, șeful de comunicare al Meta, a respins afirmațiile jurnaliștilor, aceștia au publicat o altă captură de ecran care se presupunea a fi un e-mail intern, venit tot de la sursă, care ar fi fost trimis de Stone și în care acesta întreba “Cum naiba s-a scurs raportul?” în cauză.
Drept replică, Stone a negat vehement că ar fi trimis mailul pe care l-a numit „fabricat”, punând la îndoială credibilitatea jurnaliștilor. Și alți experți au semnalat diferite discrepanțe în documentele și explicațiile furnizate de principalul jurnalist din investigația The Wire pe această temă.
Doi dintre experții externi citați că ar fi participat la autentificarea presupusului email au negat vehement că ar fi făcut asta.
Sub presiune, ca urmare a neconcordanțelor sesizate, The Wire a anunțat duminică, 23 octombrie, că a retras temporar articolele despre Meta. Cea mai recentă actualizare de joia aceasta dezvăluie că unul dintre jurnaliștii responsabili pentru investigația asupra Meta a înșelat echipa. Urmează să aflăm detalii, odată ce evaluarea internă The Wire se va încheia.
Amit Malviya a declarat că va da în judecată The Wire.
În timp ce așteptăm rezultatele complete ale evaluării interne, unele întrebări rămân încă de adresat. Și nu este vorba doar de cele tehnice, care au fost intens dezbătute în ultimele săptămâni.
O luptă inegală: redacții mici vs. giganți tehnologici și represiunea statului
În ultimii ani, jurnalismul s-a confruntat cu un mediu din ce în ce mai dificil și mai nesigur în cadrul regimurilor autoritare și de extremă dreapta, care îi consideră pe jurnaliști drept dușmani ai statului.
Și financiar, dar și ca mijloace, e tot mai greu să faci presă independentă.
„Solidaritatea, a lua apărarea altora, este mai important ca niciodată. Dar și aceasta a devenit o activitate periculoasă”, a declarat recent faimoasa scriitoare indiană Arundhati Roy, care publică și ea în The Wire.
The Wire, publicație online non-profit, este considerată printre puținele instituții media care au reușit să rămână critice și credibile față de guvernul de extremă dreapta al Indiei condus de Modi și BJP.
Disputa dintre gigantul Meta și mica publicație indiană independentă The Wire aduce din nou în prim-plan întrebări legate de impactul aparent incontrolabil pe care Meta a ajuns să îl aibă asupra mass-media, precum și a politicii naționale. Și dificultățile legate de tragerea la răspundere sau de transparentizarea în ceea ce privește tacticile sale discutabile, adesea abuzive.
Elefantul din redacție
Aici apar întrebările dificile, incomode și la care încă nu avem răspuns. Cum pot redacțiile independente să asigure resursele necesare pentru investigații complexe, bazate pe tehnologie și cibersecuritate, mai ales într-un mediu politic ostil care pune în pericol siguranța fizică a jurnaliștilor critici pentru guvern?
Cum își pot face mai bine jurnaliștii treaba de a veghea puterea și de a se proteja pe ei înșiși și sursele lor de tacticile opresive ale acesteia atunci când guvernele se aliază cu conglomerate multinaționale și creează o disproporție și mai mare de resurse și putere?
Și cum se poate ajunge la un echilibru între nevoia de a da în vileag practicile abuzive secrete și de a cere responsabilitate din partea actorilor puternici, pe de o parte, și nevoia de dovezi solide, incontestabile, pe de altă parte? Cum arată dovezile irefutabile în cadrul unor investigații complexe împotriva practicilor abuzive și secrete ale unor giganți IT puternici și lipsiți de răspundere, care se aliază cu guvernele de extremă dreapta și represive? Care este costul acesteia și cine plătește prețul? Cine are resursele să plătească prețul?
Să nu uităm că Meta nu a răspuns încă întrebărilor adresate
Meta nu a răspuns încă la o serie de întrebări adresate de jurnaliști. Greșelile jurnaliștilor de la The Wire ajută multinaționala IT să fugă, încă odată, de răspunsuri.
Oricare ar fi rezultatul final al anchetei redacției The Wire, nevoia de a investiga constant platformele din Silicon Valley rămâne.
Această nevoie vine din ceea ce știm deja despre numeroasele lor abuzuri, printre care se numără susținerea cenzurii de către guverne autoritare cărora li s-a permis dezinformarea, ura și violența care au dus la epurare etnică în Etiopia și Myanmar, ca să dăm doar câteva exemple.
Investigații anterioare au arătat cum partidul de extremă-dreapta din India a fost protejat de Meta în repetate rânduri. Pe baza informațiilor furnizate de un denunțător, The Guardian a arătat în 2021 cum Facebook a permis în mod deliberat, timp de luni de zile, ca o rețea coordonată de conturi false să crească în mod artificial popularitatea unui politician BJP. Meta a făcut același lucru pentru președintele Hondurasului, permițându-i cu bună știință să își crească artificial popularitatea prin știri false și atacuri asupra opoziției timp de aproximativ un an.
Prima reacție a Facebook Inc. la întrebările adresate de The Guardian a fost de a nega acuzațiile. După ce a fost confruntată cu mai multe dovezi, aceasta a oferit câteva informații parțiale, evitând să răspundă la întrebările mai specifice.
Alte investigații au arătat, de asemenea, modul în care propaganda politică online a BJP folosește platforme precum Twitter, Facebook, Whatsapp pentru a publica postări pro-BJP și pentru a ataca adversarii și vocile critice.
Atacurile rețelei de propagandă BJP asupra The Wire
Şi în acest caz aparatul de propagandă al BJP pare să se fi pus în acţiune, profitând de ocazie pentru a ataca publicaţia declarată „duşmană” The Wire pe diferite canale online.
OpIndia, un website indian care promovează naţionalismul fundamentalist hindutva şi face propagandă politică în sprijinul BJP, aşa cum au arătat investigaţii din ultimii ani, a lansat o serie întreagă de atacuri la adresa jurnaliştilor The Wire.
Site-ul vorbește de o “cabala liberală” și încearcă decredibilizarea totală a publicaţiei şi intimidarea jurnaliştilor şi experţilor de securitate asociați direct sau chiar indirect cu investigația.
OpIndia a publicat în trecut numeroase ştiri false şi articole care instigă la ură împotriva minorităţilor religioase – îndeosebi musulmani, dar şi a oponenţilor politici şi ideologici ai BJP – îndeosebi liberalii şi stânga. În mod similar cu unele publicaţii şi televiziuni din România, aceştia sunt atacaţi cu eticheta de „comunişti” şi „marxişti”.
În plus, trollii online, unii dintre ei cunoscuţi pentru activitatea de a hărţui şi defăima jurnalişti, s-au activat pe Twitter în acelaşi efort de a decredibiliza întreaga publicaţie.
BJP şi extrema dreaptă fundamentalistă – pericol pentru jurnalişti
Diferite organizaţii internaţionale care monitorizează libertatea presei au arătat în ultimii ani că jurnaliştii din India critici la adresa guvernării se confruntă cu campanii coordonate de hărţuire online din ce în ce mai violente iniţiate de activişti fundamentalişti hinduși. Acestea vizează în special jurnalistele vocale şi pe cei care se opun extremei drepte hinduse susţinută de BJP. Acțiunile contra lor constau în campanii online de incitare la ură şi ameninţări cu moartea, precum şi tactici de intimidare care fac apel la autorităţile judiciare şi poliţie sau chiar violenţă fizică şi crime realizate de grupuri paramilitare (vigilanti).
În raportul RSF din 2022 privind Indexul Libertăţii Presei în Lume, India a ajuns pe locul 150 din 180, cea mai joasă poziție de până acum, fiind una dintre ţările cele mai periculoase pentru jurnalişti, având în medie cca. 4 jurnalişti ucişi în fiecare an din cauza muncii lor.
Violența naţionalismului hindus promovat de Modi
Conform RSF, violenţa împotriva jurnaliştilor, concentrarea patronatului presei şi partizanatul ei politic au crescut semnificativ începând cu venirea la putere în 2014 a prim-ministrului Modi (BJP) şi a agendei sale etno-naţionaliste fundamentaliste religios asociată ideologiei hindutva.
Aceasta este o ideologie de extremă dreaptă, care-şi are originile în colonialism şi este direct conectată cu Fascismul italian şi Nazismul german, aşa cum arată experţii în radicalizarea de extremă dreapta.
Modi a construit și o rețea hindutva în diaspora prin intermediul “Overseas Friends of the BJP” și are legături strânse cu dreapta conservatoare din SUA, consolidate în timpul alianței sale cu Trump, obținând în același timp și sprijinul unor democrați și al unui membru al staff-ului lui Biden.
Pe lângă jurnaliştii şi mai ales jurnalistele critice la adresa guvernării şi a naţionalismului hindus, alte ţinte frecvente ale violenţei şi discriminării în creştere sunt musulmanii, creştinii, femeile şi castele cele mai oprimate aflate în păturile cele mai de jos ale ierarhiei socio-economice din India.
BJP spionează jurnaliștii The Wire cu Pegasus
O investigaţie jurnalistică internaţională din 2021 a arătat că guvernul Modi îşi spionează cetăţenii, cu precădere jurnaliştii critici, activiştii pentru drepturile omului, avocaţi, intelectuali sau membri ai opoziţiei, prin intermediul software-ului de supraveghere Pegasus. Este softul folosit de numeroase state, autoritare şi democratice, pentru a-şi spiona cetăţenii.
Printre jurnaliştii spionaţi cu Pegasus se numără cel puţin şase din echipa The Wire, au arătat investigaţiile, plasând publicaţia drept principala ţintă a BJP la nivelul redacţiilor de presă opozante.
Pegasus este unul dintre cele mai avansate şi scumpe astfel de soft-uri, dezvoltat de compania israeliană NSO Group, cu ajutorul căruia BJP a putut avea acces la emailuri, contacte, mesaje şi chiar înregistra video şi audio folosind camera telefoanelor supravegheate ale opozanţilor, declaraţi „duşmani ai statului”, conform Amnesty International.
Cum arată dovezile obiective și incontestabile în lumea securităţii cibernetice?
Despre reacția comunității tech la controversa The Wire am încercat să aflăm mai multe de la Alex Ștefănescu, cercetător independent în securitate cibernetică:
„Programatorii și experții în securitate sunt primii care critică Facebook și social media, în general. Sunt primii care vorbesc despre algoritmi făcuți să maximizeze timpul petrecut pe platformă, uneori răspândind dezinformare și incitând la ură.
În cazul de față, aceiași oameni au căutat care-ncotro să vorbească exclusiv despre „datoria pe care o are The Wire față de cititori”. Nu toți, desigur, dar suficienți cât să se vadă de la o poștă că mulți oameni tehnici încă mai cred în mitul tehnologiei neutre.
Încercările lor de a fi obiectivi s-au tradus în critici aduse publicației The Wire. Cum de s-a lăsat The Wire tras pe sfoară? Cum de nu are experți care să îi explice cum se verifică veridicitatea semnăturii DKIM, sau a unui Instagram Workspace?
E treaba unei publicații non-profit, spun experții pe Twitter, să vorbească doar atunci când are dovezi obiective și sigure cu care să-și susțină narațiunile.
Indiferent dacă ne considerăm sau nu „persoane tehnice”, merită să ne întrebăm cum arată dovezile obiective și incontestabile.”
Alex Ștefănescu: ”Companiile să demonstreze că nu susțin guvernele autoritare”
La întrebarea care crede că ar fi o reacţie potrivită a comunităţii tech la controversa The Wire vs. Meta, Alex adaugă:
„În contextul de faţă, cu tot bagajul nostru de frustrări legate de algoritmii platformelor de social media, mi-aș dori ca întreaga comunitate tech să fie prima care susține efortul de a trage Meta la răspundere.
Mi-aș dori să cerem mai mult. Algoritmi open-source, nu doar „transparenți”. Audit extern independent, nu doar un Oversight Board plătit de Meta.
În contextul în care ne dorim un Internet fără cenzură impusă de stat și fără granițe, ar trebui să fim primii care cerem companiilor să ne dovedească – ele, nu jurnaliștii – că nu susțin, în secret, mecanismele de represiune ale regimurilor autoritare”.
Rezultate Exit poll alegeri prezidențiale 2024 – turul I – cine intră în turul 2. Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale potrivit BEC!