O discuție mereu sensibilă în societatea românească: de ce „țigani” e jignitor și omenește ar fi să spunem „romi”

Despre țigani, în spațiul românesc, nu poate exista nimic bun. „Țiganul” generic este produsul imaginarului nostru pentru a desemna o categorie inferioară de oameni. Unii, identificați ca atare, după o lungă istorie de asimilare și resemnați etnic și social, acceptă termenul ca fiind firesc. Alții, din lipsa unei educații adecvate despre societatea românească, nu au resursele necesare pentru a cunoaște originea și semnificația acestui exonim – nume de grup, dar îl folosesc ca pe o moștenire culturală autohtonă, deci importantă.

Și, da, este importantă această moștenire culturală, căci reprezintă o ancoră istorică în secolul al XIV-lea, atunci când oamenii erau împărțiți în categorii sociale, ultimii în această ierarhie fiind robii (sclavii), chiar sub șerbi (țăranii legați de glie). 

În folclor, țiganii erau suboameni

Sclavii, chiar și în documentele oficiale (de donații sau tranzacții cu robi), erau numiți drept „țigani”. Astfel, termenul de țigan a fost folosit vreme de o jumătate de mileniu – în spațiul nostru geografic – ca sinonim pentru sclavi, nefiind asociat unui grup etnic anume, ci unui statut social al unor persoane sau al unui grup căruia, inevitabil, îi erau atribuite anumite caracteristici. 

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

De pildă, în folclorul autohton, semnificația termenului de țigan a fost interpretată ca fiind categoria unor suboameni („țiganii sunt oameni de departe” sau „nici răchita nu-i ca pomul, nici țiganul nu-i ca omul”) pentru a justifica, probabil creștinește, înrobirea lor. 

Ei sunt „nigger”-ii noștri

Pentru o mai bună înțelegere, cu ușoare variațiuni generate de contextul socio-politic, între „țigan” și „nigger” nu există o diferență semnificativă. 

Ambele categorii au fost inventate pentru a justifica superioritatea unora față de cei care au fost incluși în aceste grupuri, le-au fost atribuite roluri inferioare, le-a fost negată calitatea de om/persoană, au fost înrobiți. 

Ulterior, după abolirea sclaviei, termenii de „țigan” și „nigger” au continuat să existe ca termeni depreciativi, de inferioritate. Doar că, dacă în prima fază categoriile inferioare au fost generate, în special, în scop economic, după abolirea sclaviei au continuat să existe din cauze culturale. Nu toate categoriile inferioare au avut aceeași soartă, de pildă, șerbii – asupriți la rândul lor de clasele superioare -, tot din cauze culturale, au devenit spiritul și pilonii națiunii noastre. 

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

Etnia „țigănească” nu există și nici nu a existat vreodată, iar asocierea cu romii – cu toate argumentele blânde oferite pentru preferința folosirii acestui termen – nu înseamnă decât o formă de a continua raportul de superioritate/inferioritate dintre sclavi și stăpâni. 

„Inferiorii”

Țiganii sunt o categorie socială, generată din nevoia istorică de a justifica lipsa umanității sau a valorilor creștine în raport cu violențele, violurile, munca forțată, desconsiderarea, vânzarea copiilor, a unei istorii negre a României. Culmea este că unii consideră că „țiganii” au fost chiar generoși în a accepta acest rol, ignorând metodele barbare prin care au devenit „inferiorii” României. 

De pildă, Matei Vișniec, într-un articol publicat pe site-ul RFI.ro, considera că „Emil Cioran, care i-a criticat pe români ca nimeni altul, spune undeva că românii au avut mare noroc de ţigani. Faptul că românii nu sunt chiar ultimii din «clasă» (să înţelegem din Europa) s-ar datora ţiganilor, care, spune Cioran au avut generozitatea de a-şi asuma ultimul loc”. 

Asumarea, așa cum citesc eu rândurile de mai sus, înseamnă o acceptare a voinței stăpânului, din perspectivă istorică, până la ștergerea completă din memorie a identității proprii și acceptarea inferiorității. 

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

Totodată, e posibil ca autorul să se refere la unii romi care acceptă statutul de „țigan” și, implicit, tot ceea ce reprezintă această categorie socială inferioară. Recent, am văzut această tendință de acceptare și lipsă de demnitate în discuțiile pre-recensământ. Chiar și cei mai cunoscuți activiști și politicieni romi ar fi acceptat termenul de „țigan”, ba unii chiar susțineau această strategie oportunistă, în posibila identificare a mai multor romi. 

Pe scurt, putem încerca și o altă perspectivă: romii sunt grup etnic, iar țiganii – o categorie socială, o reminiscență a sclavagismului autohton (asociată din motive istorice romilor). 

Urmărește-ne pe Google News