4 comentariiÎnchipuiți-vă că în timpul unei manevre dificile, în timp ce se află la manșa unui F/A 18F Super Hornet, căpitanului Pete „Maverick” Mitchell îi sună telefonul mobil, iar el mai și răspunde. Dacă scena asta ar apărea în Top Gun, o întreagă planetă s-ar tăvăli de râs, pentru că este inimaginabil ca un pilot militar să folosească telefonul mobil într-o misiune de luptă. Cel puțin pentru aviația americană sau cea a multor alte țări membre NATO. Într-un documentar de Alexander Nanau, o astfel de scenă și-ar găsi perfect locul, pentru că așa comunică aviația română (membră NATO) cu piloții săi aflați în misiune, în anul 2022. Cel puțin așa reiese din investigația semnată de Iulia Roșu și Cătălin Tolontan în Libertatea.
Deși numărul morților din cele două accidente aviatice care au avut loc într-un interval de doar 30 de minute pe 2 martie 2022, lângă baza Mihail Kogălniceanu, este mai mic decât cel al morților din accidentul de la Colectiv, ancheta publicată în ultimele zile de Libertatea este mult mai cruntă decât orice s-a scris în ultimii 7 ani despre Colectiv.
Poate și pentru faptul că participanții la ultimul concert Goodbye to Gravity au mers acolo de bunăvoie, în urma unor decizii personale. Cei 8 militari decedați pe 2 martie au plecat spre moarte la ordin.
Paravanul secretului militar
Și mai este ceva foarte crunt în investigația Libertății: incompetența și nepăsarea față de viețile oamenilor ce răsar din aproape fiecare răspuns sau refuz de răspuns al militarilor de rang înalt implicați în poveste. Este cutremurător ce specimene lașe, care se ascund după paravanul secretului militar, au ajuns să conducă armata română.
Nu știm dacă fostul comandant al bazei militare de la Mihail Kogălniceanu este sau nu idiot, așa cum l-a catalogat ministrul apărării, Vasile Dâncu. Dar știm, în urma interviului luat de Libertatea, că omul este mai preocupat de această presupusă jignire decât de faptul că habar n-are nici acum cine a dat ordinul de decolare elicopterului IAR 330 Puma, la bordul căruia se aflau 7 viitoare victime.
Un general tăcut
Despre șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul-locotenent Viorel Pană, știm și mai puține lucruri, dar în ceea ce-l privește avem o certitudine: omul este mut ca o lebădă.
În cele 7 luni și zece zile care s-au scurs de la accidentele-crimă de la Kogălniceanu, Viorel Pană nu a ieșit niciodată în public pentru a vorbi despre ce s-a întâmplat. N-a vorbit cu noi, cu cetățenii, cum a evitat să vorbească și cu familiile celor 8 morți.
Dacă a adresat vreun cuvânt soțiilor, părinților și copiilor îndoliați n-a făcut-o din proprie inițiativă, oricum. În biroul său de șef al aviației militare române, generalul-locotenent Pană se simte nemuritor în funcție și rece. Nu empatia și grija față de propriii piloți și soldați l-au propulsat pe general în fruntea SMFA, ci, mai degrabă, încrederea investită în el de partenerul strategic.
Empatie second hand
Atât generalul Pană, cât și locțiitorul său, generalul Iulian Pațilea au fost printre cei care au susținut achiziția de avioane F 16 la mâna a doua-a treia, aceleași avioane care nu fac poliția aeriană la Kogălniceanu, fiind probabil ținute în hangare, să nu se zgârie, în timp ce piloții români ară în continuare ogoarele cu MiG-urile 21.
Aviația militară românească este realmente la pământ. Timp de 4 ani, din baza de la Mihail Kogălniceanu s-a furat combustibil aparținând armatei SUA, combustibil în valoare de două milioane de dolari. Tot timp de 4 ani, începând cu 2018, Forțele Aeriene Române au cumpărat kerosen măsluit pentru alimentarea MiG-urilor. Poate și a avioanelor F 16, nu se știe.
În acea perioadă, mai multe MiG-21 Lancer au avut nevoie de reparații la Aerostar Bacău, iar două s-au prăbușit. Combustibilul de proastă calitate ar putea fi și el printre cauzele prăbușirilor.
Accidentele aviatice din 2 martie scot la iveală lipsa de respect a capilor aviației pentru viețile oamenilor. În timp ce un elicopter al SUA încerca, dar apoi, după două minute, refuza să continue zborul de căutare/salvare din cauza condițiilor meteo, ai noștri erau trimiși prin vremea nefavorabilă cu inconștiența capilor cinematografiei românești comuniste, care furniza în coproducțiile anilor 70 ai secolului trecut caii și cascadorii, oricând pasibili să-și rupă gâtul pentru gloria starurilor din străinătate.
Și totuși nici șeful aviației militare românești și nici superiorii lui, de la Șeful Statului Major al Apărării la comandantul suprem al armatei și șef al CSAȚ, președintele Iohannis, nu au nimic de spus.
Cu mormintele, la război, înainte!
Armata română nu are nevoie de inamici pentru a deveni inoperantă. În ultimii 32 de ani, tehnica de luptă delabrată și comandanții decrepiți au făcut mai multe victime printre soldații din țară decât au făcut gloanțele, rachetele și bombele artizanale din toate teatrele de luptă la care a participat România.
Nici măcar nu mai este nevoie să construim linii Maginot sau să săpăm tranșee la frontiere. În cazul unei invazii, România va opune atacatorilor mormintele soldaților uciși de incompetența și nepăsarea comandanților armatei.