O veste excelentă pentru România. De ce e important că SUA ne oferă tehnologie și credit pentru reactoarele 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă

Complexul sistem al relațiilor internaționale se dezvoltă, contractă sau reconfigurează în funcție de accesul la două resurse fundamentale: banii (cu parțiala lor „acoperire” de rezervă în metale rare) și energia (ca temei indispensabil al tuturor activităților umane). Nu e vorba doar de „piețele” financiare și de prețul energiei tranzacționat pe burse, ci și de infrastructura corespunzătoare, de la extracție, rafinare și distribuție, până la reciclarea deșeurilor. 

Puterea unui stat se măsoară atât prin gradul de industrializare, volumul mărfurilor exportate, acumularea de capital, proiecția puterii culturale sau nivelul arsenalului militar, cât și prin nivelul specific de autonomie energetică. Evident, agresiunea Rusiei în Ucraina – care implică șantajarea energetică a unora dintre statele europene – a pus acest ultim indicator în centrul deciziilor strategice pe care UE e nevoită să le adopte, pe termen mediu și lung. 

Nimeni nu mai poate crede că viabilitatea istorică a proiectului european poate fi asigurată prin dogma decăzută a pieței globale libere. Știm acum că preexistența unor contracte comerciale în sfera energiei nu exclude războiul și că, prin urmare, nu trebuie să ne mai legăm economiile de furnizori externi caracterizați prin deficit democratic.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Dacă o putere străină și potențial ostilă intereselor occidentale obține capacitatea de a „închide robinetul” (de petrol, gaz etc) pentru a-și impune agenda geopolitică, e absolut sigur că va abuza, mai devreme sau mai târziu, de această redutabilă pârghie. Lecția dură pe care Rusia lui Putin a dat-o economiei germane trebuie însușită la nivelul UE. 

Reactoare cu bani împrumut de la americani

Iată în linii mari contextul în care se cuvine să salutăm recentul proiect de a construi reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă cu tehnologie americană, pe baza unui credit oferit de la Washington. Multă lume privește cu scepticism sau teamă producția de energie nucleară, pentru că era nucleară a început la Hiroshima & Nagasaki, pentru că psihoza apocalipsei nucleare a definit Războiul Rece (fără să fi fost complet depășită), dar și pentru că accidentele produse la centralele de la Cernobîl sau Fukushima au traumatizat durabil opinia publică. Omul obișnuit privește nuclearul ca pe o sursă de iminente catastrofe, neglijând calitățile verzi ale acestei resurse, la fel cum uită că transportul aerian este cel mai sigur, doar pentru că reține emoția produsă după prăbușirea unor aeronave (statistic irelevantă, în raport cu volumul global al traficului aerian). 

O altă perspectivă apare dacă parcurgem raportul pe 2021 al International Energy Agency (IEA, din care România nu face parte). Această organizație interguvernamentală formată în 1974, în cadrul OCDE, la care urmează să aderăm, cuprinde acum 31 de state-membre și 11 afiliate. Ea urmărește analiza globală a tuturor problematicilor energetice, în scop predictiv și de coordonare a politicilor publice. Potrivit experților IEA, producția actuală de energie nucleară e de 413 gigawați (doar 10% din consumul global de energie electrică) și a scăzut în ultimii ani, pentru că mari producători precum Germania, Marea Britanie și SUA au închis anumite facilități. 

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

E limpede că parcul (îmbătrânit) al acestor centrale trebuie renovat grabnic, tocmai pentru că vorbim despre cea mai curată formă de energie (după cea hidraulică).

Între 1971 și 2018, grație acestei surse, emisiile cumulate de CO2 au scăzut până spre 60% în SUA, UE, Japonia, Coreea de Sud și Canada. Dacă reducerea dependenței UE de gazul rusesc va accelera tranziția verde, dezvoltarea sectorului nuclear va face, cu siguranță, parte din ecuație.

Asemenea altor sectoare unde am ars etapele – IT sau telecomunicații – vom putea implementa la Cernavodă tehnologii americane de ultimă generație, apropiindu-ne astfel de idealul unei depline autonomii energetice.

Extragerea gazului din platoul continental pontic, dezvoltarea fermelor eoliene, adoptarea pe scară tot mai largă a panourilor solare în gospodăriile individuale și construcția celor două noi reactoare de la Cernavodă asigură împreună condițiile unei dezvoltări mai rapide și perfect sustenabile ecologic, dincolo de polemicile și incertitudinile legate de folosirea gazelor de șist.

Faptul cel mai important e că nu mai reducem parteneriatul strategic cu SUA (care a împlinit 25 de ani!) la cooperarea militară și câteva industrii sau servicii de vârf, adăugându-i dimensiunea esențială a securității energetice. Oricât ne-am complace masochist în fatalismul nostru mioritic, putem deja întrezări un viitor macroeconomic mult mai coerent, deci mai bun.  

Urmărește-ne pe Google News