Acestea sunt declarațiile președintelui Iohannis din finalul conferinței de presă din această seară. Sunt declarațiile – de fapt răspunsurile – unui președinte care respectă Constituția României, care nu evaluează activitatea miniștrilor, nu dă teme și ordine parlamentarilor și nu comentează spusele membrilor partidelor politice.

Doar că președintele Klaus Iohannis de la finalul conferinței de presă de azi este o cu totul altă persoană constituțională față de președintele Klaus Iohannis de la începutul conferinței, de când își citea, apăsat și amenințător, cuvintele scrise pe prompter.

În ziua în care numărul infectărilor anunțate a fost de 4.848, în ziua în care s-au anunțat 69 de noi decese, iar numărul total al morților din cauza infecției cu COVID-19 a ajuns la 6.065, ei bine, fix în acea zi, președintele a ieșit în fața publicului pentru a anunța că este absolut necesar să avem alegeri parlamentare pe 6 decembrie.

Și trebuie să avem alegeri pe 6 decembrie pentru că aceasta este singura soluție democratică. Amânarea cu trei luni a alegerilor, din decembrie în martie, singura posibilă în anumite condiții, ne spune președintele, nu ar fi democratică.

Dar nu aici găsim diferența dintre președintele constituțional de la finalul conferinței de presă și președintele neconstituțional de la început.
Dacă pe final, răspunzând întrebărilor ziariștilor, Klaus Iohannis a recunoscut că nu se regăsesc printre atribuțiile sale nici evaluările miniștrilor, nici directivele trasate parlamentarilor, nici implicarea în viața partidelor, la începutul conferinței președintele a încălcat flagrant toate aceste limite pe care recunoaște și știe că i le-a fixat Constituția.

Ce a spus de fapt: fără PSD

În câteva minute, președintele nu doar că a comentat și evaluat activitatea unor minșitri, nu doar că a comentat activitatea unor partide, condamnând-o, dar a spus clar și repetat că trebuie ca alegerile să aibă loc pentru ca PSD să nu mai aibă niciun cuvânt de spus în viitorul parlament.

S-a mai scris, s-a mai vorbit, se va mai scrie și se va mai vorbi despre deciziile luate de către președinte și de către guvern în baza sondajelor de opinie. Despre obsesia câștigării tuturor pârghiilor puterii, deși mai potrivit ar fi acapararea, nu câștigarea, s-a vorbit, de asemenea.

În ciuda numărului din ce în ce mai mare de infectări zilnice, în ciuda numărului din ce în ce mai mare de morți, președintele nu renunță la planurile sale. 

A realizat că amânarea alegerilor locale cu trei luni a defavorizat Partidul Național Liberal. Dacă alegerile aveau loc în iunie și dacă, desigur, nu ar fi existat pandemia de SARS-CoV-2, PNL ar fi câștigat fuierând alegerile. Așa, pe 27 septembrie, în ciuda faptului că președintele, premierul și ceilalți membri ai PNL au pretins că au câștigat, PSD a câștigat mai mulți primari, mai mulți președinți de consilii județene, mai mulți consilieri locali și doar cu puțin mai puțini consilieri județeni. În fapt, PNL nu a câștigat alegerile decât în declarațiile oficiale ale membrilor săi. Iar trendul este descendent. De aceea, președintele își permite (de fapt, se simte obligat) să iasă din ce în ce mai des și să iasă din ce în ce mai des din limitele constituționale ale mandatului pentru a încerca să distrugă un partid care este constituit și activează legal pe teritoriul României.

Democrație, caut dezbatere

Unii vor spune că are și comportamentul președintelui o parte de responsabilitate pentru numărul de îmbolnăviri și decese din pandemie. Nu ne putem asuma această afirmație. Dar putem spune că obsesia prezidențială pentru puterea absolută ucide, încet-încet, tocmai democrația pe care președintele pretinde că o protejează.

Democrația presupune dezbatere, consultare, mai ales atunci când nu ai majoritatea în Parlament, de exemplu. Dar putem vorbi despre dezbatere în general.

Încă de anul trecut Klaus Ioahnnis și-a manifestat disprețul față de democrație neacceptând nici măcar o singură dezbatere electorală în cursa prezidențială. 

Cât despre campania pentru locale, ea a fost plină de astfel de exemple. Candidații nu au mai dialogat între ei, nu au dezbătut. Fiecare și-a trâmbițat propriul adevăr și asta a fost. Cel care s-a difuzat mai bine pe Facebook, cel care a avut mai mulți susținători fără conturi suspendate a avut câștig de cauză. Asta ne impune președintele și pentru campania electorală pentru parlamentare: lipsa dezbaterii, lipsa consultării și a confruntărilor absolut democratice. Totul sub deviza prezidențială „Moarte altor partide care nu-mi plac mie!“.

Virusul SARS-CoV-2 provoacă, nu mai este niciun dubiu, moartea. Dovadă stau cele 1.132.496 de decese înregsitrate până miercuri, 21 octombrie 2020, ora 19, la nivelul întregii planete.

Dar vom constata, cu stupoare, că în unele țări SARS-CoV-2 a provocat, cu deplina complicitate a celor chemați să o apere, decesul democrației. Va fi cel puțin omor din culpă, dacă nu de-a dreptul crimă cu premeditare.

Urmărește-ne pe Google News