„Omul ruşilor”, la NATO?

Sunt surprins nu pentru că Mircea Geoană a ajuns în postul acesta, ci pentru că memoria brusc mi se activează şi-mi readuce aminte de perioada alegerilor prezidenţiale.

Vă mai amintiţi ce isterie era în perioada alegerilor Geoană – Băsescu?

Nu dacă erai cu “ciuma roşie”, ci doar dacă erai puţin mai reţinut şi moderat erai declarat “vândut ruşilor” şi “oligarhilor roşii”, “schimbarea vectorului” etc. Doamne, ce isterie şi ce hărţuire publică era.

Doar Băsescu era salvarea.

Vă mai amintiţi afişul roşu cu stema Republicii Socialiste România, cu secera şi ciocanul, unde în loc de RSR era PSD şi pe care scria mare: Rusia a decis – Mircea Geoană preşedinte.

Vă mai amintiţi textele presei “quality” şi “lumii bune”? Dar leşinurile intelectualităţii fine? Toate astea nu au rămas nerăsplătite. Dar cu ce preţ pentru cetăţeni?

Şi acum, poftim: fostul şef PSD a ajuns şef pe la NATO.

Iar epoca Băsescu (mai ales mandatul II) – o catastrofă.

“Epoca Băsescu”, dincolo de politicile dure de austeritate (tăierea a 25% din salarii), de instaurarea “rasismului social” ca ideologie şi discurs de stat (“asistaţi”, “stat asistenţial”, “leneşi”, “ştirbi”), a făcut un lucru catastrofal pentru ţară. În această epocă/regim a fost accelerată şi dezvoltată o luptă fără precedent între diverse instituții ale statului.

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Asta a avut câteva efecte devastatoare: “război civil” instituțional, demantelarea mai multor instituții, dezechilibru de putere între instituții, slăbirea sistemului birocratic, slăbirea şi decredibilizarea Parlamentului (şi aşa slab), a politicienilor. Şi, în definitiv, totul a dus la slăbirea partidelor mari. Dragnea şi Orban sunt un efect al acestor lupte dintre instituții. La putere au venit eșaloanele 4, cele mai slabe din partid.

Privind în urmă, vedem cât de caraghioşi şi cât de supuşi manipulării cinice suntem. Dar deja este prea târziu.

Care e lecţia? Lecţia e simplă pentru cetăţenii de rând.

Votaţi ce doriţi, respectaţi votul celuilalt şi nu faceţi din actul de vot un act moral, de salvare, de isterie, de ură sau de dragoste. Fiecare om votează pentru a-i fi reprezentate propriul interes şi propriile nevoi. Politica este despre putere, negociere şi interes. Calculaţi-vă şi definiţi-vă nevoile şi interesele, căutaţi partidele şi politicienii care credeţi că vă reprezină şi votaţi cu ei. Urmăriţi-i, trageţi-i la socoteală, faceţi presiuni.

Iar când “lumea bună” şi presa “quality” vă ţin isteric predici cu cine să votaţi şi cu cine nu, asta se traduce simplu: votaţi interesul vostru, nu al nostru.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Dură lecţia. Dar cu siguranţă nu vom învăţa nimic din ea.

Urmărește-ne pe Google News