Acum doi ani eram într-un sat din Vaslui, acasă la Alexandra, care la nici 16 ani avea deja un copil. Pe Alessia a născut-o când avea 14 ani, pe 22 septembrie 2016. Tatăl fetiței, Bogdan, este cu 7 ani mai mare ca Alexandra. 

Potrivit Codului Penal, actul sexual cu un minor între 13 și 15 ani se pedepsește cu închisoarea de la unu la cinci ani.

Alexandra nu a vrut

În situația ei erau și alte tinere din comunitate, dar Alexandra era cea mai mică. Nu avea buletin când a avut primul contact sexual. S-a întâmplat fără știrea părinților, într-o cameră dărăpănată în care acum își crește fetița. La școala din sat nu i se vorbise până atunci despre metode de contracepție sau despre consimțământul într-un act sexual (când ambii parteneri își dau acordul pentru un raport sexual).

“Eram îndrăgostită. Nu ştiam nimic. Prima oară ne-am oprit. Eu nu am vrut şi pe urmă, s-a întâmplat. Prima oară când s-a vorbit despre sex la şcoală eram deja însărcinată în trei luni”, mi-a explicat Alexandra.

Alexandra a fost victima unui abuz. Însă acesta nu a venit doar din partea partenerului, ci și dinspre sistemul educațional, care nu a învățat-o nimic despre corpul ei sau despre respectul care trebuie să existe într-o relație.

Alexandra însă nu are puterea să tragă pe nimeni la răspundere. Ce autoritate are o fată dintr-un sat sărac din Vaslui în fața parlamentarilor de la București, centrați pe valori arhaice și pe cum să câștige cât mai mult capital politic?

Poliția a dorit să intervină când era prea târziu

La o săptămână după publicarea materialului, cei de la IPJ Vaslui m-au sunat cerând vehement să le spun satul unde locuiește Alexandra, pentru că vor să facă o anchetă pentru a verifica dacă adolescenta a fost victima unui viol. 

Le-am spus că, în calitate de jurnalistă, sunt obligată să protejez identitatea fetei, pentru că așa am stabilit cu ea și cu părinții. Pe loc am simțit furie și neputință. Poliția nu mai putea face nimic. Timpul nu putea fi dat înapoi. Alexandra, Bogdan și micuța Alessia sunt totuși o familie.

Alessia este păpuşa mea. O îmbrac, îi dau să mănânce, o culc. Ne jucăm amândouă. Ieşim afară, ne plimbăm, venim înapoi. Şi taică-su o iubeşte mult. Când se duce cu ea la magazin, pe ce pune mâna, aia-i cumpără. Se împrumută pe caiet şi tot îi ia.

Alexandra:

La fel ca Poliția din Vaslui acționează întreg statul român: când este prea târziu. Parlamentarii captivi în oportunismul politicianist și frica de nou, care s-a transformat în conservatorism toxic, nu dau nici o șansă fetelor ca Alexandra.

După ce a născut, adolescenta a mers în primul semestru la școală. Voia să participe la Evaluarea Naţională de la finalul clasei a VIII-a, dar a abandonat din cauza glumelor răutăcioase ale colegilor şi ale profesoarei de religie.

ONU ne-a avertizat încă de acum 11 ani că e nevoie de educație sexuală

În 2009, ONU, prin Comitetul pentru Drepturile Copilului, remarca într-un raport că “există un număr mare de sarcini raportate în rândul adolescentelor și de avorturi realizate de adolescente în România”. Aici se poate vedea și varianta tradusă de Salvați Copiii România.

Din acest motiv, Comitetul Națiunilor Unite recomanda statului român:

  • “să se asigure că orice adolescent are acces la informații legate de un comportament sexual sănătos și cu riscuri reduse, îndeosebi prin introducerea orelor de educație sexuală și de educație pentru sănătate în școli”.
  • “să respecte în permanență drepturile copiilor și adolescenților la intimitate și nediscriminare, punându-le la dispoziție informații legate de HIV/SIDA, consiliere și testare voluntară, servicii confidențiale de sănătate sexuală și de sănătate a reproducerii”.

Numai că din 2009, în ciuda recomandărilor internaționale venite de la ONU, accesul copiilor la educație sexuală în România a evoluat puțin spre deloc:

  • Educația pentru sănătate în școli este un opțional care mai mult se desfășoară pe hârtie.
  • Educația parentală a rămas la nivel de proiect. Ministerul Educației a capitulat acum doi ani în fața presiunii Bisericii Ortodoxe, a Coaliției pentru Familie și altor organizații cu caracter religios.
  • Cu excepția ONG-urilor pentru tineri, nimeni n-a făcut o formare a cadrelor didactice pentru a preda educația sexuală.

În 2017, în ultimul raport, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului recomandă României inclusiv “să se reducă vârsta pentru accesarea serviciilor de sănătate fără acordul parental, inclusiv a serviciilor de sănătate a reproducerii, în conformitate cu evoluția capacităților copilului”.

Practic, Guvernului i s-a spus să dezvolte programe de educație pentru sănătate chiar de la vârsta preșcolară, după cum mi-a explicat Gabriela Alexandrescu, președintele Salvați Copiii România.

În funcție de nivelul de dezvoltare fizică și emoțională, e important să vorbim cu copiii despre nutriție, sport, sănătatea emoțională, inclusiv bullying, riscul consumului de droguri, dar, la un anumit nivel de înțelegere, și despre relații, inclusiv despre sănătatea reproducerii.

Gabriela Alexandrescu:

Toți copiii și tinerii au dreptul să-și înțeleagă schimbările fizice și emoționale, să învețe cum să-și descopere corpul în intimitate și să fie conștienți de vulnerabilitățile lor. Cu toții au nevoie să știe cum să aibă grijă de ei.

Vă rog, haideți să nu punem educația sexuală în cârca unor părinți captivi în propriile preconcepții și depășiți de faptul că ai lor copii cresc mai repede decât pot face ei față.

Foto: Adevărul/Elena Stolerciuc

 
 

Urmărește-ne pe Google News