N-au votat rușii, au votat românii verzi, care s-au degrevat de povara gândirii și s-au lăsat pradă resentimentului feroce (de altfel îndreptățit, dar nu până la anihilarea rațiunii).

Românismul, amestecul fatal de fudulie și ignoranță, inocență clamată, îndârjire și analfabetism funcțional.

Alegerile – mai ales cele parlamentare (Parlamentul românesc cuprinde mult peste patru sute de cetățeni, dintre care dau în scris că trei sute nu scriu două fraze fără zece greșeli gramaticale) – sunt consecința românismului. 

Și deloc în ultimul rând – opera cumplită (din păcate, nu completă) a președintelui Iohannis. Care după ce a făcut România anormală și needucată a găsit puterea să se preocupe de sine în acea retorică a glorioasei nesimțiri: „Ce fac eu?”.

Opera lui Iohannis: școala a fost distrusă sistematic, cu mult înainte să intre în arenă profesorul de lucru mecanic din Agnita. Dar ultimii zece ani i-au accelerat prăbușirea.

Cine ajunge până la Bacalaureat (chiar așa, Marcele, diploma?!), se zbate tot în formarea statelor medievale românești. Se pregătește electoratul aurifer de mâine. 

Școala românească este pur și simplu nefrecventabilă. Ca să fie și mai rău, a fost înlocuită cu școala vieții de pe TikTok, rețeaua unde se duce inteligența să moară în chinuri și clipuri de câteva secunde.

România educată e o glumă cinică. Copiii care abia trecuseră de clasa întâi când a ajuns Iohannis președinte au avut anul acesta drept de vot. Iar tinerii ieșiți din școala românească sunt preponderent zăpăciți. Nu știu nimic nici despre comunism, nici despre legionarism. Nu știu nimic despre nimic. N-au nici educație media, se uită la interlopi „în live” și cred că așa ar trebui să arate viața.

Sub Iohannis, poliția a ajuns și ea o glumă, iar justiția a ajuns o glumă și mai proastă.

Justițiarii statului și-au văzut de speciale, ca dependenții de păcănele, până le-a intrat mortu-n casă, de l-au scos cu japca de la CCR. Toate filtrele societății – școală, presă, lege – sunt distruse.

Și de zece ani Iohannis plimbă paltonul. A reușit să facă din PNL un cadavru politic, a dat atâtea șanse nereformabilului PSD încât a transformat definitiv USR într-o sectă de fanatici, care nu au niciun alt argument în afară de „jos ăilalți, noi nu suntem ăilalți!”.

Prin decizia CCR s-au evitat două rele: omul Moscovei și omul Câmpulungului în politica mare.

Elena Valerica Lasconi, acest Neacșu de la Câmpulung după câțiva ani în mileniul III, a trimis epistolă către cine a dus-o capul și cum n-a dus-o capul, arătând încă o dată că nu era o soluție decât dacă nu aveai altă soluție.

După decizia CCR, doamna Lasconi a ratat toate șansele pe care le putea rata. N-are stofă de lider și pace. O fi cumsecade, o da bună ziua oamenilor prin primărie, dar are instinctul politic mult și sub Șică Orban. Nu va fi niciodată liderul unei opoziții democratice. Se vede Ecologica de după blocuri și, vorba îndrăgitului șlagăr „Cenușăreasa”, o cunoști după sandale că e fată de locale. Politica mare e mult, mult, mult prea mult pentru doamna Lasconi.

Ceea ce nu înseamnă că țara trebuie lăsată iar pe mâna hoților, unde momentan se află, cu complicitatea pădurii și a justițiarilor trași de sfori.

Asta e opera cumplită a președintelui Iohannis, o țară în care hoții, proștii și nebunii ne omoară între ei. Politica a fost degrevată de răspundere civilă. Bonus: în Parlament au ajuns Garcea, Becali și Mike Neamțu. 

Iohannis și-a mai asigurat câteva luni de huzur, lux și relaxare, nu va plăti factura pentru țara nenorocită și nici „îmi pare rău” nu știe să zică, după toată această „peroadă”. Știe doar să ceară. Cere și iertare. 

O cere degeaba, n-o să îl ierte nimeni. Exemplul său de indolență a devenit molipsitor. Țara a trăit de la un weekend prelungit la alt weekend prelungit, împrumutându-se nonstop. 

Extremismul a înflorit pe tura sa (răul a fost făcut – discursul extremist va fi de acum dominant, va fi preluat de partidele tradiționale). Partidele politice s-au degradat până la insuportabil pe tura sa. Școala românească a murit pe tura sa. Presa românească a ajuns o colecție de tonomate și câteva excepții pe tura sa. Serviciile secrete au eșuat pe tura sa. Rețelele sociale colcăie de legionarism pe tura sa.

În altă ordine de idei, cabinetul Marcel de la Buzău, organizatorul acestor alegeri, de ce mai ocupă spațiul la Palatul Victoria?! N-ar fi trebuit să plece în covrigăria din care răsărit, plătind măcar simbolic pentru atâta incompetență? 

Iată că nu. Rămânem mai departe cu cuplul Klaus-Marcel, a plecat doar tov. gen. dr. plag. Nicu Ăăă. Ciucă (vorba vine, că „s-a ales” iar senator). 

Nu-i vorbă, nu-l regretă nimeni pe Ciucă. Și toată această debandadă se traduce în și mai multă neîncredere în autorități.

Iar procentele extremiștilor cresc, cresc, cresc. Opera cumplită a preș. Iohannis e o cădere continuă. 

Moral, țara împăunatului tinde către zero. Asta e concluzia: în România a ajuns foarte greu să mai trăiești, dacă ți-ai păstrat creierul, coloana și obrazul.  

Foto: Inquam Photos / George Călin

 
 

Urmărește-ne pe Google News


Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.