ComenteazăSunt dintre aceia care consideră că e primitiv și periculos când o ciurdă de masculi săraci cu duhul încep să le impună cu forța reguli femeilor.
A prins la noi teribil prostia cu „bărbații gravizi”, o făcătură de doi bani, pe măsura politicienilor care au promovat-o. Cum s-a tot scris, dar degeaba, era vorba despre drepturile la sănătate în cazul reproducerii și trebuie acoperite toate cazurile, și cele considerate „atipice”, atâta tot.
Rareș, Băsescu, Grapini…
Hăhăiala iresponsabilă despre „gravizi” a acoperit complet discuții ceva mai grele. De exemplu, scăderea taxelor pe produsele asociate cu menstruația. De ce au votat Rareș Bogdan, Băsescu, Grapini și toată șleahta împotriva unor produse igienice mai ieftine pentru femei?
De ce au votat împotriva avortului? Parcă Băsescu se lăuda că el a susținut raportul împotriva comunismului, era pe acolo un capitol și despre decretul din 66, adică acel moment tragic când regimul a considerat că femeia trebuie să fie un simplu incubator din care scoți mână de lucru pentru patrie.
(Notă: Să spunem adevărul până la capăt, cum ar fi că în blocul socialist, dreptul la avort a fost acordat de timpuriu. În anii 50 acest drept era legiferat în România. Când au venit ideile cu decretul antiavort din 1966, au venit la pachet și o serie de moralisme populare împotriva femeilor care deveniseră prea „ușuratice”, care divorțau prea ușor etc. România se afla deci, acum 70 de ani, printre statele cu cele mai multe drepturi pentru femei. De atunci, diverse generații de lideri tot încearcă să le fure înapoi din acele drepturi.)
Indivizii reprezentanți ai României în Parlamentul European nu au votat inocent. Să zicem că le pot înțelege o poziție conservatoare. Însă aici intervine românismul situației. Voturile conservatoare din Ungaria și Polonia au venit totuși la pachet cu niște politici sociale pentru familie, ajutoare consistente, scutiri de taxe, alocații mari etc.
Ce fac ai noștri? La Bruxelles se dau fiii Domnului, mai ceva ca polonezii, în schimb acasă, se gândesc o mie de ani dacă să dea 2 lei la alocație. Ce să mai vorbim despre alte ajutoare pentru familii care au copii?
Politicianul polonez sau maghiar poate veni acasă și zice: am votat să încurajăm familia, DAR am votat și alocații mai mari pe cap de copil. Ai noștri votează să se îngreuneze avortul, iar apoi vin acasă și urlă împreună cu Florin Cîțu că e prea multă „asistență socială” (deși avem cea mai mică alocare din UE).
Aici mă enervează naivitatea conservatorului de Facebook care a tot share-uit prostia cu „bărbați gravizi”. Păi, dacă tot nu mai puteți de atâta dragoste de copii, de ce nu cereți PNL-ului și ajutor consistent pentru acei copii?
Asta numesc eu „perversa românească”: să te dai conservator pentru popor pe la Bruxelles sau Strasbourg, după care îi dai poporului în cap cu măsuri economice dure, ultraliberale, acasă. Văd că le și merge, deci naivul s-ar putea să fiu eu.
Să nu uităm de PSD-ul care a fugit din fața votului. Să nu găsești în tot partidul ăla câteva voci lucide care să-și asume explicații nepopulare este de un ridicol pe atât de mare pe cât e și partidul de mare.
Am văzut filozofia Dâncu: știți, poporul e mai conservator, ne dăm și noi după el etc. E aiurea. S-a văzut la referendumul pentru familie, practic, milioane au zis că nu-i interesează propaganda fanatic religioasă și ultraconservatoare. Și ce-a înțeles și PSD, și PNL din asta? Că sunt acolo vreo 3 milioane de „convinși” care sunt ușor de cucerit cu două trei minciuni „tradiționale”. Un lider adevărat s-ar fi gândit la restul de 13 milioane.
USR a votat pentru (cu abținerea lui Dragoș Pâslaru). Mișcarea politică fiind aceea de a capta totuși acele 5-10 procente de progresiști liberali de pe la noi. Altfel, și ei sunt mult mai scindați decât par în chestiunile progresiste. Iar acest raport Matic avea doar o brumă de progresism, că doar nu scria în el „sănătate gratuită” pentru femei. USR va putea să vândă în continuare eticheta de „cel mai european” partid. Măcar atât.
Drepturile femeilor nu înseamnă liberalism extrem
A fost uzat serios cuvântul „progresist”, iar aici e vina falangei care se tot dă progresistă și care uneori exagerează împotriva „poporului prost”.
O masă mare de cetățeni asociază drepturile femeii sau ale minorităților cu liberalizarea extremă a supraviețuirii.
De prea multe ori în istoria recentă, drepturile LGBT sau cauze feministe au fost asociate cu liberalizări extremiste economic.
Ungaria, afară!
Cum s-a ajuns aici? De câte ori trebuie să mărească prețul curentului sau gazului, ce-ți spune politicianul? Așa vrea Bruxelles-ul. Și? Se luptă acel politician cu Bruxelles-ul când se cer măsuri antisociale? Nu, își ia comisionul de lobby-st și tace chitic. Când se luptă el cu Bruxelles-ul? Când apar teme din astea, „culturale”, cu LGBT sau drepturile femeilor. Așa se pot bate cu pumnul în piept conservatorii. În timp ce „progresiști” vestici ne spun că ne-am sufocat economic pentru că suntem păcătoși, corupți și pentru că… nu prea tolerăm gay-ii. Sunt exagerări întotdeauna interesate politic.
Ca să înțelegeți ipocrizia și mai bine. Premierul olandez iese și urlă la Viktor Orban că e împotriva drepturilor minorităților. Cere ieșirea Ungariei din UE.
Super, foarte frumos, așa e, Orban trebuie forțat să nu mai prostească lumea găsind mereu țapi ispășitori. Dar când Olanda mai e descoperită de câte o investigație parte activă din mecanisme de evazionare oribile, care distrug mai ales economiile mici și medii din UE, nu e la fel de justificat să-i ceri ieșirea din UE? Nu, atunci lumea tace și Viktor câștigă.
Medicii cu conștiința prea mare
Un capitol special se dedică „clauzei de conștiință”. Adică, o femeie care cere un avort la un spital public se poate trezi refuzată de un sobor de medici cu o conștiință prea mare. Pot înțelege opțiunea personală. De ce mi-e scârbă cu adevărat e că această conștiință se manifestă numai „la stat”. Adică efectul secundar pervers e de privatizare a avorturilor.
Ideea pare să fie să mergi la clinici particulare și să plătești pentru un drept fundamental, la asta e bună conștiința asta exacerbată a medicului. De altfel, sunt destui plini de conștiință la stat și fără scrupule în privat.
Multe femei nu-și permit costurile unui avort la particulari. De aceea, e cu atât mai imoral ca, după ce te-ai făcut medic într-un stat laic, care ți-a și plătit studiile, te-a învățat medicină cu tot cu ce presupune sănătatea femeii, să te apuce febra conștiinței. Dacă apasă conștiința prea mult, mergi la privat, să vezi acolo conștiință: nu faci? Zbori! E la fel de imoral cum e contestarea vaccinului în general în timp ce recomanzi, contra unor beneficii frumușele, tot felul de prostioare homeopate de la corporații care fac bani din placebo. Îmi pare rău s-o generalizez, dar prea mulți medici români au luat-o razna mistic-comercial. Ori te iei de corporații pharma pentru felul în care tratează pacientul ca pe un săculeț de stors bani (și atunci inclusiv critica unor politici de vaccinare e acceptabilă, chiar științifică), ori taci, nu veni cu povești despre inutilitatea vaccinului sau conștiința prea mare la un avort.
În ce a constat manipularea?
Ni se tot spune că e normal, „democratic”, să existe „pro” și „contra”. Nu, nu există pro și contra în cazul avortului, există femei și corpurile lor, ele decid!, punct! Vorba unei feministe în vârstă, care lupta pentru drepturi acum 60-70 de ani: nu-mi vine să cred că o luăm de la capăt!
N-ar trebui nimeni să profite politic din joaca iresponsabilă pe seama corpului femeilor. O vor face, pentru că profită de nemulțumirea noastră generală de ordin economic și o transformă într-o caricatură de luptă pentru valori și tradiții. Ce tradiții? Dacă-i lași pe Ben Oni et comp. să apere tradițiile ăștia vor ajunge să interzică și menstruația.
Repet îndemnul. Și dacă sunteți conservatori, cereți-le ipocriților voștri lideri să și susțină concret ce pretind că fac. Nu mai vor avorturi? Să subvenționeze și mai mult metode contraceptive! Nu vor nici din alea?, măcar să-i văd că dau ajutoare consistente mamelor. Dar nu vor nici asta. Știți de ce? Pentru că poporul cel ignorant e pentru ei un mare uter de mână de lucru ieftină, needucată, care nu mai prinde pensia. Atât și nimic mai mult.