Liviu Dragnea nu mai are răbdare. Cu toate eforturile avocaților săi, procesul din dosarul angajărilor fictive se apropie de final și este posibil ca finalul acesta să nu-i fie unul favorabil.
De aceea, Liviu Dragnea nu mai are răbdare, nu mai poate aștepta prea mult o mântuire venind de la guvern sub formă de ordonanță de urgență.
Tudorel Toader a lăsat impresia, în ultima perioadă, că nu vrea să participe la salvarea lui Liviu Dragnea. Dar, de fapt, nu se știe cum ar putea fi Dragnea salvat prin ordonanță de urgență.
Nici măcar Eugen Nicolicea, care pare dispus la orice sacrificii personale ca să fie bine, să nu fie rău, nu poate concepe o ordonanță în care să scrie negru pe alb că Liviu Dragnea nu poate fi condamnat la închisoare, indiferent de ce ar face.
Următoarea înfățișare în procesul lui Dragnea este programată pentru 20 mai, cu șase zile înainte de alegerile europarlamentare.
O sentință de condamnare a lui Liviu Dragnea ar spulbera, pur și simplu, PSD.
Unii spun că n-ar fi bine ca justiția să influențeze rezultatul alegerilor.
Dar, totuși, nu este vina Înaltei Curți că PSD are un președinte atât de expus. Oricum, dacă nu se dă o sentință pe 20 mai, anul acesta urmează și alegerile parlamentare, fiind posibil ca Liviu Dragnea să-și dorească să candideze, posibil motiv de a cere, iar, ca justiția să nu se bage în “jocul politic“.
În acest moment suntem într-o situație în care toată lumea pierde.
Ședințele de judecată ale ICCJ se țin sub presiunea oamenilor strânși în stradă, unii pentru a vedea politicieni condamnați, alții pentru a-i vedea eliberați.
Deciziile judecătorilor vor fi contestate și acuzate de partizanat politic, indiferent care vor fi. Căci una dintre tabere va fi, oricum, nemulțumită.
Pe de altă parte, orice modificare legislativă ar promova guvernul prin intermediul unei ordonanțe de urgență va fi taxată drept încercare de a salva politicienii acuzați de diverse lucruri.
În cei doi ani și jumătate scurși de la alegerile parlamentare din 2016, coaliția de guvernare ar fi avut tot timpul din lume pentru a promova orice modificare legislativă cerută de deciziile Curții Constituționale. Chiar și la modul lent în care funcționează, uneori, Parlamentul Românei, legile cu efecte în justiție puteau fi aduse pe drumul constituționalității.
Până acum, instituțiile democratice ale Românei au funcționat.
Nu toate visurile politicienilor s-au transformat în realitate peste noapte, iar asta s-a întâmplat pentru că nu un singur om poate decide să facă ce vrea cu legile țării. Cu puțină vreme înainte de Paște, nominalizarea lui Eugen Nicolicea pentru Ministerul Justiției pare o nouă patimă a democrației românești.
Doar că funcționarea unei țări nu ar trebui privită în cheie religioasă. Iar asta uită mereu politicienii: scăparea lor de orice chinuri, mântuirea, nu vine de la divinitate, ci, din când în când, prin vot.