OPINIE | Fostul șef al SIE Claudiu Săftoiu, analiză despre alegerile de peste Prut: Republica Oligarhică Moldova

Pentru că sistemul moldovenesc de alegeri politice este complicat, complex, făcut înadins așa – cu frica disperată ca nimeni să nu obțină confortabil puterea executivă fără alianțe, înțelegeri, compromisuri, riscuri și blocaje patriotarde.

Sistemul mixt – 51 parlamentari aleși uninominal în circumscripţii și alți 50 de parlamentari aleși pe liste de partid, prin vot proporţional – face ca alegerile simple ale oamenilor (cu unii sau cu alții) să fie băgate într-un malaxor al consensualității forțate, care a făcut din Republica Moldova masa de poker politic a estului european de 30 de ani încoace. La care amușină și Rusia, și suveraniștii, și România, și Europa, și SUA.

Blocul politic ACUM, pro-european și liberal – un pas mare, dar nu decisiv

Cele peste 31 de procente obținute de partidul președintelui Igor Dodon – PSRM – sunt insuficiente pentru a forma o majoritate. Radiografia momentului arată că voturile prorușilor din PSRM, al lui Igor Dodon, şi ale Partidului „Shor” nu ating decât 40% din sufragii.

Vestea bună este că, aritmetic, moldovenii au dat mai multe voturi partidelor progresiste decât celor socialiste. Așa se face că alianța PDM şi ACUM au obținut puțin peste 50% din voturi. Partidele proruse sunt minoritare la Chişinău, după 24 februarie.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

La votul uninominal pe circumscripţii, prooccientalii liberali au obținut mai multe voturi. Este deja un pas mare, chiar dacă nu este decisiv.

Ce folos însă, pentru că va fi pus la același preț, cu alianța de stânga în formare, pe masa aceluiași oligarh politic omnipotent Vladimir Plahotniuc.

Premiera alegerilor din Moldova, pe lângă noul sistem de vot mixt, este că Partidul Comuniştilor – naţionalist-moldovenist – nu a mai intrat în Parlament, după un istoric tumultuos mocirlos, când în 2009 era victorios, iar în 2018 a fost răsturnat în stradă, odată cu represiunea din 7 aprilie.

Ocupată cu exercițiile destructive interne, aplicate la rupere, împotriva fundamentelor justiției naționale, România a stat deoparte de aceste alegeri parlamentare moldovenești. Dar i-a încurajat – prin pozițiile clare ale PNL, PMP și USR – pe liderii europeni în plină formare Andrei Năstase și Maia Sandu, să răstoarne, cu partidele lor, trendul pro-Moscova al parlamentului și al președinției.

Până acum, cei doi politicieni de mare viitor au reușit să ia loc la masa negocierilor postalegeri. Urmează însă negocieri de durată, menite să testeze solidaritatea internă a structurilor electorale ACUM, dar și a PDM-ului cu proeuropenii, care să aducă ce e mai convenabil, într-o formulă guvernamentală aflată oricum la mâna președintelui prorus Iogor Dodon.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

„Votul de aur” – legea caracterului politic în Republica Moldova

Dintotdeauna, „votul de aur” face legea pe muchie de cuțit la alegerile din Republica Moldova. Cu alte cuvinte, e nevoie de un singur vot, pentru ca socialiștii sau liberalii/europenii să preia sau nu puterea executivă, guvernarea.

Ca și în România, odată cocoțați în fotoliile parlamentare, aleșii se vor ciorovăi mult și bine, înainte de a se așeza deplin pe scaunele de demnitar.

Asta înseamnă negocieri politice feroce, cu multă vorbă și cu răsuciri de caracter de ultim moment.

Niciodată moldovenii, ca și conaționalii noștri români, la o situație de balotaj politic, nu au ales soluția cinstită a reluării jocului, adică a alegerilor anticipate.

Această formulă radicală, care ar putea arăta odată pentru totdeauna calea spre care se va îndrepta Republica Modova – ori spre Vest, ori spre Est, ori la bal/ori la spital – este practic imposibil de realizat, din rațiuni practice, financiare, dar mai ales din cauza marilor clivaje – prăpăstii – de înțelegere a menirii pe lume a moldovenilor.

Criza identitară profundă în care au ajuns, datorită unei poziționări geografice și istorice controversate, a dus la crearea, după 1990, a unui triumvirat otrăvit politic – suveraniștii, rusofilii și proromânii europeniști – care au rupt în trei, cu o încăpățânare imposibil de smucit – opțiunea de vot a cetățenilor.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Mărturii ale politicienlor de vârf din Republica Moldova, consemnate în interviurile Libertatea de-a lungul timpului, arată cât de convenabil pare a fi, pentru clasa politică de la Chișinău, să sugă de la „patru țâțe” deodată: România, Federația Rusă, Uniunea Europeană, Statele Unie ale Americii, fără să cedeze vreodată un centimetru din latifundiile electorale obținute prin aceste „sponsorizări” transnaționale.

Deși partidele proruse nu au câștigat, nici partidele proeuropene, liberale, în sens mai larg, nu au câștigat. Lui Dodon îi lipsesc cam 18 mandate, după ajutorul dat de independenții cărați cu zeci de autobuze din Transnistria.

Cheia noii guvernări e la Plahotniuc

Preşedintele Partidului Democrat din Republica Moldova, Vlad Plahotniuc, a declarat fără emoție duminică seară, după încheierea scrutinului, că nu există nici un politician moldovean cu care să discute despre formarea unei majorități parlamentre, pentru formarea noului guvern.

Placa turnantă Plahotniuc lasă loc tuturor posibilităților, ceea ce duce la aceeași simplă concluzie: vremea oligarhilor nu a apus în Republica Moldova.

Cetățenii nu vor avea ultimul cuvânt în alegeri, până când concentrările de putere nu vor fi dizolvate printr-o viață democratică reală, cu lideri și cetățeni capabili să își gestioneze singuri viitorul.

El a admis că formaţiunea sa politică ar putea negocia cu orice alt partid reprezentat în Parlament, în vederea formării unei majorităţi.

Partidul Democrat (PDM) al lui Plahotniuc înclină spre crearea unei „coaliții patriotice” – cu PD, PSRM și independenții proruși – pe placul președintelui Igor Dodon. Jocul parlamentar este condus autoritar de partidul-balama al oligarhului moldovean, cu șanse puține pentru alianţa ACUM.

După un referendum organizat de partidul de guvernământ al lui Vladimir Plahotniuc, care cerea reducerea numărului de parlamentari de la 101 la 61, dar şi pentru posibilitatea de a retrage mandatele deputaţilor înainte de termen, dacă aceştia nu-şi îndeplinesc obligaţiile, pentru prima dată, în Republica Moldova, cei 101 deputaţi au fost aleşi în baza sistemului electoral mixt – o combinaţie între sistemul reprezentării proporţionale şi cel majoritar.

Prezenţa la urne a fost de peste 49% din alegătorii înscrişi pe liste, adică aproximativ un milion, 451.000 de votanţi.

Europa – un obiectiv îndepărtat, și de această dată, la alegerile din Republica Moldova

Formațiunile lui Andrei Năstase și Maia Sandu, alianţa formată din PAS-PPDA, ar putea obține, alături de independenţi, peste 50% din locurile în Parlament.

Însă magnetismul forțelor de stânga este mult prea puternic, pentru ca nealiniații să nu prefere varianta sigură, cu o președinție a țării alături.

Acuzațiile de fraudare a alegerilor nu au lipsit.

Republica Moldova este în continuare lăsată în mâinile potentaților de la Chișinău, cărora le convine orice formulă de putere, care îi poate include la masa stăpânilor.

Restul e democrație mimată, suferință cetățenească și destin chinuit național.

Citește și:

• OPINIE | Fostul șef al SIE Claudiu Săftoiu, analiză despre Brexit: Mersul cu spatele înapoi al Marii Britanii – semnalul dezintegrării UE
• OPINIE | Fostul șef al SIE Claudiu Săftoiu, analiză dură despre apărarea României în caz de război: Fără sprijinul NATO, țara poate ceda în fața forțelor ostile democrației liberale și libertății
• OPINIE | Fostul șef al SIE Claudiu Săftoiu, despre bugetul serviciilor de informații românești: de la lăcomia asigurată politic, la rezistența prin profesionalism
• OPINIE/ Unitatea transatlantică – singurul răspuns realist la nevoia de securitate a Europei. Analiză a fostului șef al SIE Claudiu Săftoiu despre conducerea armatei române și securitatea europeana
• OPINIE / Caz-școală de amenințare gravă a intereselor de securitate militară a României la Marea Neagră. Scandalul corvetelor, disecat de fostul șef al SIE Claudiu Săftoiu
• „Când securitatea României nu va mai veni de-a gata”. Fostul șef al SIE Claudiu Săftoiu, analiză dură despre provocările următorilor ani pentru țara noastră

Urmărește-ne pe Google News