de Andrei Chirica

Mai întâi o scurtă prezentare

Sunt unul din oamenii din umbră, cel care îşi ajută colegii jurnalişti să îşi promoveze materialele oriunde pe internet, de la mondenităţi la anchetele apreciate de multă lume.

De 15 ani ani sunt un om de comunicare, fost jurnalist politic în studenţie, specialist în relaţii publice în agenţii cu renume din România, şi mai nou specialist social media. Cei care mă cunosc ştiu că am fost un promotor al Relaţiilor Publice, pioner, acum blazat, al blogging-ului din România. Mereu am scris din perspectiva unui om de comunicare, de la campanii bune la crize de comunicare şi to do lists și fact checking în situaţii delicate.

Acum familia şi prietenii îmi spun că sunt „jurnalist”. Poate că sunt. Cu siguranţă îmi place presa nouă.

Joi, 30 august. Cine, ce, când, unde

Se anunţa o zi ca oricare alta. Văd pe grupul intern de mesagerie că avem poze cu Elena Udrea. „Bun, bravo! Avem marfă azi”. În metrou mă enervasem că presa furase subiectul şi pe alocuri o poză, fără să fie citată corespunzător sursa materialului.

Ajung în redacţie, mă apuc să caut pe Google şi să fac liste cu site-urile care furau. Încă nu citisem şi nu văzusem poza. Mă loghez pe facebook să încep monitorizarea.

Observ valul de comentarii şi reacţii din bula mea de facebook. Stop! Studiez mai atent problema lumii.

„Exilul” care a scindat internetul românesc în două

Demersul colegilor mei jurnalişti n-a fost înţeles. Nimeni nu mai vedea poza cu Elena Udrea gravidă, toţi vedeau cuvântul. Deşi o poză face cât o mie de cuvinte, mai întâi a fost cuvântul.

Exilul şi-a cerut tributul, ştergând demersul justificat al colegilor mei jurnalişti. Instinctul meu de om de PR începe să nu îmi dea pace. „Frate, nu iese bine!”.

Scriu colegilor temerea mea, valul de hate de pe internet se va propaga cu efecte încă nebănuite:

„Dacă avem c**ie, trebuie să scriem tot. Toate opiniile, toate meme-urile generate.”

Surpriză (sau nu), avem şi scriem. În acelaşi timp se încearcă să se explice mai bine ce am vrut să facem, şi Cătălin Tolontan o face cel mai bine, plus redactorul şef Viva! îşi asumă vina titlului de pe copertă.

Ca om de PR nu pot să nu remarc haosul de comunicare generat de un subiect pe care oricine din presa românească l-ar fi făcut – subiectul fiind: „Avem pozele cu condamnata penală Elena Udrea gravidă”.

Ca om de PR, social media şi nu în cele din urmă, ca om din umbră ştiu că maşinăria social media e pornită şi orice zici ţi se întoarce, explicaţiile nu mai sunt suficiente. Milenialii şi colegii de breaslă îşi vor face şi ei treaba şi te vor mucifica. Deja vorbim de reputaţie, și nu de vânzări sau jurnalism. Iar istoria ne spune că Ringier are o reputație solidă.

 

Citește și: 

Răzvan Luțac, despre cazul VIVA – Elena Udrea. “Jurnalism e și când eu și Tolo avem păreri diferite. Ce m-a nemulțumit, de la ”exil” la ”jurnalism””

 

 

 
 

Urmărește-ne pe Google News