ComenteazăModalitatea revizurii Constituției este descrisă foarte clar chiar în Constituție, în articolele 150, 151 și 152.
Indiferent dacă revizuirea este inițiată de președintele României (doar la propunerea guvernului), de 1/4 din numărul deputaților sau de 1/4 din numărul senatorilor sau este rezultatul unei inițiative cetățenești care prezintă cel puțin 500.000 de semnături din minimum jumătate dintre județele țării, propunerea de revizuire trebuie avizată de către Curtea Constituțională, iar apoi trebuie votată în cele două camere, unde trebuie să obțină votul a minim 2/3 din numărul senatorilor și deputaților.
Abia după aceea se organizează un referendum pentru validarea sau invalidarea revizuirilor aduse Constituției.
Pe lista de promisiuni a USL s-a numărat și revizuirea Constituției. Dar comisia parlamentară înființată în acest scop și condusă de mereu absentul Crin Antonescu a activat ce a activat până când, din motive de separare a USL, a sucombat fără să lase posterității nimic palpabil.
O tentativă de revizuire a Constituției a avut loc anul trecut, când s-a ajuns până în faza referendumului, la inițiativa Coaliției pentru Familie, care voia să definească mai restrictiv familia. La referendum nu s-a atins cvorumul necesar, așa că onor Constituția a rămas nerevizuită.
USR și FDRG, două formațiuni politice, au demarat o inițiativă cetățenească de revizuire a Constituției, dorind ca persoanele care au suferit condamnări penale să nu mai poată ocupa funcții publice. De fapt, propunerea sună așa: “Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării“.
Ambiguitatea formulării are rostul ei, fiind menită a face modificarea să treacă de controlul de constituționalitate al CCR, dar acesta este un amănunt ce merită discutat la vremea lui.
În acest moment, propunerea de revizuire se află în parlament, însoțită de semnăturile necesare. În parlament, procesul trenează, inițiativa nefiind încă trimisă la CCR pentru avizare.
USR vrea ca președintele să convoace un referendum în ziua alegerilor europarlamentare, pentru a supune votului popular această propunere.
Dar un astfel de referendum nu ar avea absolut deloc valoare legală. Constituția ar fi revizuită în sensul dorit de USR doar ca urmare a unui referendum convocat de către parlament, după ce inițiativa de revizuire ar fi votată în cele două camere cu majoritatea amintită mai devreme, de 2/3.
Așadar, chiar dacă la un eventual referendum convocat de președinte pe tema asta s-ar atinge cvorumul, referendumul nu ar avea niciun rezultat palpabil. Nici dacă populația ar vota pentru această modificare, nici dacă ar vota împotrivă.
Inițiativa de revizuire ar trebui să-și urmeze cursul legal prin parlament, fără ca rezultatul referendumului să poată influența asta.
Revenind la parcursul parlamentar al revizuirii Constituiției: inițiativa Coaliției pentru Familie a fost depusă la parlament pe 24 mai 2016, cu tot cu semnăturile ce o însoțeau. Referendumul a avut loc de-abia în 6 și 7 octombrie 2018, la doi ani și patru luni de la depunerea inițiativei.
USR și FDGR au depus inițiativa lor “cetățenească“ la parlament pe 20 și 21 septembrie 2018, iar referendumul încă nu a avut loc, pentru că încă nu s-a ajuns la votul din cele două camere ale parlamentului. Au trecut doar șase luni de atunci.
USR vrea să grăbească lucrurile, ceea ce este de înțeles. Dar folosește pentru acest lucru metode de presiune care nu ajută la nimic. Doar la scandal.
Ar fi păcat să aflăm că de aici vine, de fapt, “S“-ul din USR.