Opinie de Laura Ștefănuț
Legea propusă ar reglementa și țigările electronice, care au acum un statut special, inclusiv prin taxe de până la șase ori mai mici decât țigările obișnuite. Legea a fost lansată de un deputat USR, după propunerile Inițiativei 2035 fără tutun.
Astfel de legi există deja în numeroase alte state, iar orașul Beverly Hills a mers mai departe și a interzis vânzarea produselor pe bază de tutun (mai puțin în hoteluri și lounge-uri pentru fumat).
În România, propunerea a lansat un val de revoltă online. Contestatarii nu au putut spune că se opun unei legi prin care copiii nu vor mai fi expuși la reclame cu tutun în spații publice. Nu au putut spune că le plac banii industriei de tutun. Așa că au spus „M… USR”. Dezbaterea a ajuns să fie despre o înjurătură și drepturile fumătorilor de a fuma, în loc să fie pe conținutul legii: interzicerea publicității care afectează în special tinerii.
Trendul țărilor dezvoltate
”Beneficiile pentru sănătatea publică depășesc câștigurile aduse de afacerile cu tutun”, a concluzionat simplu Consiliul Municipal al orașului Beverly Hills, care a votat în unanimitate interzicea comerțului cu tutun (mai puțin în hoteluri și lounge-uri pentru fumat).
Există șanse mari să vedem UE eliberată de tutun, spunea și Comisarul European pentru Sănătate și Securitate Alimentară. E o alegere între sănătatea oamenilor și profitul companiilor, mai spune acesta.
Acesta este trendul în țările dezvoltate, de aceea 80% dintre fumători sunt din țări sărace.
Cel puțin patru dintre actorii folosiți de Marlboro pentru reclamele la tutun au murit din cauze asociate cu fumatul.
La fel cum este demonstrat că radiațiile dăunează, știm că tutunul este principala cauză a deceselor care pot fi prevenite în ziua de azi, potrivit Organizației Mondiale pentru Sănătate. Știm că fumatul duce la moartea a jumătate dintre consumatori. Știm că reclamele la fumat măresc numărul fumătorilor, mai ales în rândul celor tineri.
Oamenii ar fi revoltați la ideea de a-și putea lua o doză de radiații, pe bani, de la supermarket. Sau la ideea de a nu fi avertizați de riscurile de radiație dintr-o încăpere. Sau al ideea ca cineva să folosească aparate radioactive în public și să-și radieze apropiații și copiii. Dar marketingul, PR-ul și sumele de bani aproape inepuizabile folosite de industria de tutun în combaterea politicilor de sănătate publică au generat azi o situație în care simpli cetățeni se revoltă împotriva unei propuneri legislative menite să le apere copiii.
Fumatul, la rang de epidemie
Pe măsură ce țările dezvoltate adoptă legislație care protejează sănătatea publică, cum ar fi avertismentele pe pachetele de țigări sau limitarea reclamelor, numărul de fumători scade – este o relație directă.
În schimb, industria tutunului a invadat statele sărace unde nu există astfel de reglementări, unde chioșcurile de țigări sunt deschise lângă școli și unde videouri cu copii de 2 ani care fumează devin virale.
În astfel de state lipsite de reglementari pentru sănătatea publică, fumatul s-a ridicat la rangul de epidemie, potrivit Organizației Mondiale Pentru Sănătate – cu costuri majore pentru viețile oamenilor și economia statului (costă să tratezi bolile cauzate de fumat).
În afară de acestea, mai este și problema poluării mediului. Dincolo de procesele de producție, care dăunează mediului, e puțin cunoscut că un sigur muc de țigară poate polua 500 de litri de apă și se degradează în 12 ani.
Când statul devine avocat al industriei de tutun
Printre principalele strategii ale puternicelor companii sunt atacul nemilos la adresa statelor sau instituțiilor care încearcă să promoveze politici de sănătate publică, cât și dezvoltarea unor noi produse care să acapareze consumatorii occidentali, cum ar fi țigările electronice. Să le luăm pe rând.
Avocații companiilor de tutun generează procese absurde și reușesc să intimideze state
John Oliver oferă câteva exemple de state care au înfuriat industria de tutun când au încercat să își protejeze cetățenii.
De exemplu, când Australia a decis să pună pe pachetele de țigări poze cu afecțiuni cauzate de tutun, numărul de fumători a scăzut la un nivel fără precedent și industria tutunului a lansat procese împotriva statului.
Nu doar că o companie a dat în judecată statul – și a pierdut!- dar și o țară precum Ucraina a dat în judecată Australia, pe banii industriei de tutun. Practic un întreg stat a devenit avocatul industriei de tobacco. Ucraina a spus atunci că legea din Australia îi afectează exportul de tutun către aceștia – deși exportul era zero.
O altă companie de tutun a dat în judecată statul Uruguay din cauza legislației pentru sănătatea publică și antifumat – după procese costisitoare, au pierdut și de această dată.
Un caz în care industria de tutun a câștigat prin intimidarea unui stat a fost în Togo, unul dintre cele mai sărace state din lume, care a avut intenția de a avertiza pe pachetele de țigări asupra riscurilor pentru sănătate. Au fost amenințați cu procese de miliarde, pe care nu și le-ar fi permis, așa că au bătut în retragere.
Țigările electronice, pasărea Phoenix a industriei de tutun
Consumul de tutun a scăzut semnificativ în statele dezvoltate. În SUA, dacă în 1965 fumau 43% dintre oameni, acum procentul este sub 14%. Dar din cenușa industriei s-a ridicat un nou concept care acaparează piețele occidentale: țigara electronică.
Copiii și adolescenții sunt cei care le cad pradă în mod special. Cea mai populară țigară electronică în rândul tinerilor arată ca un stick usb și o singură doză conține nicotină cât un pachet întreg de țigări. Tinerii sunt atrași de design-ul tech, care le dă încredere în produs, spun unii dintre aceștia. Influencerii au inundat Instagram-ul cu reclamă la aceste țigări, în vreme ce cea mai mare parte a fumătorilor nici măcar nu știu că produsul conține nicotină.
Fiind noi, efectele pe termen lung ale țigărilor electronice nu sunt cunoscute, dar există studii care arată alarmant.
Oare de câte ori mai este nevoie să demonstrăm, ca civilizație, că fumatul este dăunător și adictiv, câți oameni trebuie să mai moară până când să cădem de acord că trebuie să luăm măsuri împotriva fenomenului?