Dacă privești portretul principalului suspect care a înjunghiat doi tineri baschetbaliști pe o terasă din metropola europeană, Brăila, doar pentru că sportivii au tupeul să aibă altă culoare a pielii, îți aduci aminte de figurile celor aduși la Curtea Supremă să îl apere pe Liviu Dragnea. În curând, statutul de interlop va fi recunoscut de lege, acesta va avea legitimație de serviciu, va beneficia de drepturi multiple, precum posibilitatea de a răni și a interveni cu pumnul, cuțitul sau maceta din dotare, asupra plătitorului de taxe. Adică, asupra fraierului, fără pile, fără cunoștințe la partid și care nu știe decât să muncească “ca prostul”, și să-și trimită copiii la școală unde aceștia învață că 12 e mai mare decât 16, doar pentru că așa vor mușchii celor care au acaparat România. Comentezi?

Dacă privești și asculți cum unul dintre cei mai iubiți interpreți de la noi, Dan Bittman, a prezentat un show organizat de primarul Sectorului 5 în care l-a felicitat pe edilul PSD, pentru că ‘merge treaba bine și toată lumea e fericită”, atunci probabil ai tendința de a-ți băga picioarele. Valiza și dunga. România e într-o tumbă suspendată, precum puștoaica de la Festivalul Lalelelor, într-o criză de imagine a celor care ne conduc, cum nici Ceaușescu nu a reușit să făurească.

*

Înainte de ‘89, mă înghesuiam cu tovarășii de joacă, pe o bancă de lemn paralelă cu terasamentul din pietre roșiatice al căii ferate ce tăia orașul în două, precum în Vestul Sălbatic. În urma trenurilor, rămâneau mucuri de țigară pe care băieții mai mari le refoloseau. Țin minte că Relu și-a aprins un chiștoc de Kent, probabil aruncat dintr-un tren internațional, iar noi ‘puțanii l-am privit ca pe un zeu. Apoi cu chef de dans l-a strigat pe frate-su să profite de faptul că ai lui intraseră la schimbul trei. Imediat acesta a scos pe geamul de la parter, prăfuit și acoperit de gratii, o boxă.

– Dă-l mai încet! O să sune nenea Popa la Miliție!, i-a zis Ramona lui Relu, iar acesta a stins țigara cu tenisul și a prins-o de mijloc pe iubita lui.

„Umbre pe cer se rotesc,

Umbre pe cer,

Umbre pe cer…”

Muzica celor de la Holograf era acoperită brusc de sunetul marfarelor lungi, ori de cel al trenurilor de persoane. Călătorii mâncau la ferestrele compartimentelor cu lumină gălbuie și unii încercau să deslușească ceva din peisajul de afară, lipindu-și palmele de sticla securizată, și privind pe înserat aceleași betoane comuniste printre care mișunam, ca mangustele, noi mucoșii. Habar nu aveau că trenul lor oprise un dans, căci Holograf nu se mai auzea, din cauza roților de tren.

*

Nu știu cu cât a fost plătit artistul Bittman pentru a prezenta realizările fictive ale primarului Florea. Cert e că umbrele pe cer, făcute de fumul dens al grătarului încins doar pentru a mai face rost de niște voturi de la cei fără carte, s-au rispit. Și în locul dansului acela din parcare, văd doar o Românie precum un marfar plin cu săbii, pregătit de o defilare pe malul mării, printre jandarmi ce dau onorul celui care trage mai bine la poarta tupeului. Oare merită onorariul, stimabile cetățean Dan?

Citește și: Firma care l-a plătit pe Dan Bittman să cânte la bâlciul cu muzică de fanfară și fasole cu ciolan din Sectorul 5, aceeași societate care sifona bani publici de la Clubul Sportiv Olimpia!

 
 

Urmărește-ne pe Google News